Viziunea lumii

Termenul de viziune asupra lumii provine din termenul latin imago mundis (cf. Burger 2006, 2) și descrie „un sistem imprimat omului de către comunitatea sa culturală și lingvistică și de obicei nereflectat de acesta, care îi permite să cunoască lumea, să se orienteze în ea și să judece circumstanțele în funcție de anumite valori, dar care răspunde și la întrebările ultime“. (Luca 2009, 39)

În acest context, acest orizont de semnificație se suprapune cu conceptul de viziune asupra lumii inventat de Kant. Ambii termeni sunt uneori utilizați ca sinonime (cf. Berger 2001, 21). Cu toate acestea, viziunea asupra lumii poate fi înțeleasă și ca un subset al Weltanschauung (cf. Lukas 2009, 29 și urm.), care, potrivit lui Brugger, „nu pune întrebările ultime, metafizice, despre ființa și sensul lumii în ansamblul ei“ (Brugger 1978, 455).

Viziuni primare și secundare asupra lumii

Lingvistica cognitivă recunoaște în continuare distincția dintre o viziune primară – adică „pur lingvistică“ – asupra lumii, care este reflectată în unitățile lexicale și în structurile gramaticale ale unei limbi, și o viziune secundară asupra lumii, care este transportată în limbă prin „cuvinte-cheie și concepte culturale; idei religioase; tipuri de texte și genuri literare; lumea descrisă, precum și elemente ale situației lirice din poeme“ (Lukas 2009, 39).

Metafore și viziuni ale lumii

Metaforei i se acordă o importanță deosebită pentru studiul și înțelegerea imaginilor lumii: „Funcția sa este atât statică-reprezentativă, cât și dinamică-formativă: Metaforele sunt atât forme de reprezentare, cât și factori de influență a viziunilor asupra lumii“. (Berger 2001, 69) Termenul de imagine a lumii poate fi, de asemenea, înțeles ca o metaforă în sine: „Imaginea lumii din compoziția cuvântului este, strict vorbind, o vizualizare a înțelegerii noastre despre lume. În sens literal, imaginea lumii înseamnă lumea înțeleasă ca o imagine.“ (Albus 2001, 9)

Literatură

Albus, Vanessa (2001): Weltbild und Metapher – Untersuchungen zur Philosophie im 18. Jahrhundert. Würzburg: Königshausen & Neumann.

Berger, Peter (2001): Computer und Weltbild – Concepția obișnuită a lumii calculatoarelor. Wiesbaden: Westdeutscher Verlag.

Brugger, Walter (1978): Philosophisches Wörterbuch. Ed. a 15-a. Freiburg/ Basel/ Viena: Herder.

Burger, Dominik (2006): Imago Mundi das Weltbild von der Antike bis zum Mittelalter. Norderstedt: GRIN.

Lukas, Katarzyna (2009): Viziunea asupra lumii și convenția literară ca factori determinanți ai traducerii, Adam Mickiewicz în transmiterea în limba germană. Berlin: Frank &Timme.