Tribalismul

Tribalismul aparține domeniului etnosociologiei. Cuvântul derivă din cuvântul latin tribus „tribalism“ sau din cuvântul englezesc tribalism „tribal consciousness“ sau tribe „tribe“.

Tribalismul – un sentiment

Descrie sentimentul de apartenență la un trib și orientarea către interesele propriului trib în ceea ce privește societatea, cultura și politica (cf. Duden 2017, 1118). Cauza tribalismului este considerată a fi delimitarea arbitrară a frontierelor de către puterile coloniale europene, în care nu s-a ținut cont de trecutul etnic și istoric (cf. Lentz 1995, 118 și urm.). Tribalismul se referă, de asemenea, la politica tribală din mai multe state africane. Numeroasele triburi individuale și interesele asociate acestora îngreunează construcția statului, existând, de asemenea, frecvente conflicte etnice (cf. Brockhaus 2010, 7811). Motivul este reprezentat de interesele tribale concurente (cf. Matthies 1971, 35). Teoreticieni bine cunoscuți ai tribalismului sunt John Lonsdale și Carola Lentz.

Cuvinte precum tribalism și trib au conotații negative prin utilizarea lor. Acesta este motivul pentru care în prezent vorbim de etnie sau grup etnic (cf. Mader 2000, 4; cf. Nnoli 1982, 103). Tribalismul este folosit uneori doar pentru a exprima o formă extremă de etnicitate (cf. Mader 2000, 5).

Noul tribalism

Filozoful Daniel Quinn a fondat „Noul Tribalism“. El îl folosește pentru a descrie un grup mic de oameni tolerant, egalitar și cooperant, care se deosebește de comunism prin dimensiunea sa redusă. Acesta, susține el, a fost o formă de societate dovedită de milenii și este cea mai bună formă de societate pe care oamenii o pot realiza (cf. Quinn 1999, 29).

În prezent, tribalismul este folosit și pentru marketing de către companiile care doresc să creeze un „sentiment de „noi“ și, ulterior, un atașament mai puternic față de marcă (cf. Wissert 2014, 87).

Literatura de specialitate

Brockhaus (2010): Das Taschenlexikon in 24 Volumes. Gütersloh/ München: Brockhaus in wissenmedia.

Duden (2017): Die deutsche Rechtschreibung. Ed. 27. Berlin: Bibliographisches Institut.

Lentz, Carola (1995): ‚Tribalism‘ and Ethnicity in Africa – a Research Review. În: Leviathan. Vol. 23. h. 1. Baden-Baden: Nomos, 115-145.

Lonsdale, John (1993): State Power and Moral Order. The Invention of Tribalism in Africa. În: The Overview. Vol. 3, 5-10.

Mader, Thomas (2000): Etnicitatea și tribalismul în Africa Subsahariană în problematica lor socială și spațială. München: Grin.

Matthies, Volker (1971): Africa neagră. Conflicte politice și strategii de dezvoltare. Opladen: Leske.

Nnoli, Okwudiba (1982): Tribalism sau etnicitate: ideologie versus știință. În: Jestel, Rüdiger (ed.): Das Afrika der Afrikaner. Societate și cultură în Africa. Frankfurt am Main: Suhrkamp, 99-128.

Quinn, Daniel (1999): Dincolo de civilizație. Următoarea mare aventură a umanității. New York City: Broadway Books.

Wissert, Stefan (2014): (Semi-) Ethnomarketing: Marketing pentru persoanele cu un trecut migrator unilateral. Hamburg: Diplomica.