Tradițiile (lat. traditio, to: tradere) se dezvoltă și se transmit în termeni de comportament, idei și cultură de-a lungul istoriei generațiilor, în cadrul unei anumite comunități. O tradiție veche, păstrarea unei tradiții și respectarea unei tradiții sunt fraze cunoscute de toți oamenii (cf. Duden 2015, 1592).
Tradițiile sunt stocuri de cunoștințe, abilități, obiceiuri, credințe și transmiterea acestora care au fost transmise în procesul istoric. Comportamentele și modelele de acțiune care nu sunt moștenite se perpetuează și se transmit mai departe. Sursa istoriei este tradiția, iar organul tradiției este limba (cf. Paul 2002, 1012). În plus, o tradiție se regăsește între mai multe persoane, în cadrul unui grup sau între generații și poate fi orală și scrisă. Tradițiile din cadrul familiei sau al unei comunități se formează mai ales prin educație și modele de urmat. Grupul social atinge astfel statutul de cultură. Limba, mișcarea și abilitățile sunt componente importante ale tradiției (cf. Paul 2002, 1012; cf. Toynbee 1970, 36).
Cele două interpretări ale tradiției
Tradiția poate fi înțeleasă, pe de o parte, ca „moștenire culturală“ și, pe de altă parte, ca „transmitere“ (cf. Eisenstadt 1979, 148). Tradiția ca moștenire culturală este înțeleasă ca transmitere a cunoștințelor, obiceiurilor, limbii și abilităților unei culturi sau comunități. În cadrul proceselor de muncă și de comunicare, ritualurile, regulile și cunoștințele sunt transmise din generație în generație și devin astfel un patrimoniu cultural, de exemplu, obiceiurile de la sărbători și nunți. Tradiția ca transmitere, pe de altă parte, descrie procesul de transmitere în sine. Normele, valorile, formele lingvistice și ideile sunt transmise și descrise ca proces de tradiție (cf. Duden 2015, 1592).
Tradițiile reprezintă ceva diferit pentru fiecare dintre noi și pentru fiecare cultură și se pot schimba de-a lungul generațiilor. Pentru o persoană este o tradiție să meargă la biserică în Ajunul Crăciunului, pentru alta să meargă la stadion sâmbăta sau să viziteze prietenii vinerea. Tradiția este versatilă, la fel de versatilă ca fiecare persoană și fiecare cultură. Păstrarea, păstrarea și transmiterea tradițiilor fac parte din identitatea noastră.
Literatură
Duden (2015): Deutsches Universalwörterbuch. ed. a 8-a. Berlin: Duden.
Eisenstadt, S. N. (1979): Tradiție, schimbare și modernitate. Frankfurt am Main: Suhrkamp.
Paul, Hermann (2012): Deutsches Wörterbuch. Istoria semnificației și structura vocabularului nostru. Ediția a 10-a. Tübingen: Niemeyer.
Toynbee, Arnold (1970): Tradiție și instinct. În: d’Astorg (ed.): Vom Sinn der Tradition. München: Beck.