Sensibilitate lingvistică

Termenul de sensibilitate lingvistică descrie utilizarea sensibilă a limbajului. Pentru o definiție mai precisă, este necesar să analizăm mai întâi cei doi termeni care alcătuiesc acest compus determinant.

Determinantul limbaj este, pe de o parte, un instrument important al unei societăți care face posibilă comunicarea. Pe de altă parte, potrivit lui Locke, ea este „legătura comună a societății“ (Locke 1690) care le permite oamenilor să se exprime în orice mod. În retrospectivă, ea este, prin urmare, denumită și cheia lumii (cf. intrarea din enciclopedie „Limba ca cheie a lumii“). Pentru a defini cuvântul de bază asociat sensibilității, ne vom referi aici la o definiție general valabilă care descrie acest termen ca fiind un mod sensibil și/sau sensibil de a aborda ceva (cf. Spektrum 2000).

Rezumată și concretizată, sensibilitatea lingvistică definește, așadar, tratarea sensibilă a celui mai important mijloc de comunicare al oamenilor, pentru a permite o comunicare fără neînțelegeri și fără probleme pentru toți cei implicați. Acest lucru pune în evidență importanța și conștientizarea necesară a acestei probleme în comunitatea actuală, foarte diversă din punct de vedere cultural. O altă calitate importantă în acest caz este conștientizarea concretă a limbii și atenția orientată către aceasta, care joacă un rol important în multe domenii ale vieții (de exemplu, la școală).

Sensibilitatea lingvistică în contextul școlar

În special în școală, unde se presupune că elevii dobândesc conținutul materiei în parte prin citirea textelor în sine, înțelegerea limbii este o condiție prealabilă importantă pentru a putea înțelege conținutul conținuturile conținute în acestea, deoarece „[î]nvățarea limbii și învățarea materiei […] sunt strâns legate între ele“ (Isselbächer-Giese et al. 2018, 13). În special în cazul disciplinelor de matematică și științe, limba (limbajul tehnic și educațional) reprezintă o mare provocare (cf. Trendel/ Roß 2018, 9 și urm.), motiv pentru care o abordare sensibilă și delicată capătă o semnificație deosebită în acest context.

Pentru a asigura șanse egale pentru ca elevii să aibă performanțe bune, predarea sensibilă la limbaj este foarte importantă în general. Aceasta reprezintă, în general, „diferite concepte de predare care utilizează în mod conștient limba ca mijloc de gândire și comunicare“ (Woerfel/ Giesau 2018), lucrând cu interconectarea învățării lingvistice și a materiei abordată de Isselbächer-Giese et all (cf. Isselbächer-Giese et al. 2018). Scopul acestui concept este o realizare îmbunătățită și simplificată a obiectivului de învățare specific materiei prin intermediul conștientizării lingvistice și al asistenței asociate (cf. Woerfel/ Giesau 2018).

Potrivit lui Leisen, ar trebui urmate următoarele principii în consecință: Primul principiu este schimbarea formelor de prezentare, care este „convingătoare din punct de vedere didactic lingvistic“ (Leisen 2019) și prin care cursanților li se oferă mai multe alternative pentru a înțelege conținutul. Un alt avantaj al acestui lucru este că se creează, de asemenea, oportunitatea ca aceștia să învețe cum să lingvistizeze ei înșiși conținutul disciplinei. Calcularea provocărilor lingvistice, dar și a provocărilor legate de subiect reprezintă cel de-al doilea principiu, care arată că cerințele în acest domeniu sunt stabilite „chiar deasupra nivelului lingvistic individual“ (Leisen 2019), astfel încât cursanții să fie mereu promovați și să vadă un stimulent în a învăța permanent mai multă limbă. Ar trebui să se adopte întotdeauna o viziune diferențiată, deoarece diferiți cursanți au nevoie de grade diferite de sprijin lingvistic. Aceasta este, de asemenea, tranziția către cel de-al treilea și ultimul principiu, care abordează instrumentele metodologice ca ajutoare lingvistice. Aceste instrumente îi sprijină pe cursanți în „gestionarea lingvistică concretă a situațiilor standard“ (Leisen 2019). Exemplele includ scrierea unui experiment sau utilizarea corectă a termenilor tehnici (cf. Leisen 2019).

În concluzie, se poate spune că înțelegerea limbii nu trebuie să fie asumată automat (de către cursanți), ci trebuie promovată. Este nevoie de sprijin pentru înțelegerea corectă a limbii, care ar trebui să fie transferată nu doar la școală, ci și în toate celelalte domenii ale vieții în care limba joacă un rol. Sensibilitatea lingvistică (în context școlar) ar trebui să primească o mare importanță în general, deoarece acest concept poate fi utilizat pentru a sprijini mediile lingvistice individuale.

Literatură

Isselbächer-Giese, Annette/ Witzmann, Cornelia/ Königs, Charlotte/ Besuch, Natascha (2018): A deveni sensibil la limbaj, a preda formând limbajul – a gândi predarea altfel. În: Trendel, Georg/ Roß, Joachim (eds.): SINUS.NRW: Promoting Understanding – Designing Learning Processes. Regândirea matematicii și a științelor. Münster: Waxmann, 13-31. https://www.schulentwicklung.nrw.de/sinus/upload/Phase05/Broschuere/SINUS_Gesamt.pdf [02.10.2019].

Leisen, Josef (2019): Principii în predarea disciplinelor sensibile la limbaj. http://www.sprachsensiblerfachunterricht.de/prinzipien [02.10.2019].

Locke, John (1690): Un eseu despre înțelegerea umană. Londra.

Spectrum (2000): Sensibilitate. https://www.spektrum.de/lexikon/psychologie/sensibilitaet/14089 [01 oct. 2019].

Trendel, Georg/ Roß, Joachim (2018): Introducere. În: ders. (ed.): SINUS.NRW: Promovarea înțelegerii – modelarea proceselor de învățare. Regândirea matematicii și a științelor naturale. Münster: Waxmann, 9-11. https://www.schulentwicklung.nrw.de/sinus/upload/Phase05/Broschuere/SINUS_Gesamt.pdf [02.10.2019].

Woerfel, Till/ Giesau, Marlis (2018). Predarea sensibilă la limbaj. Köln: Mercator-Institut für Sprachförderung und Deutsch als Zweitsprache (Basiswissen sprachliche Bildung). https://www.mercator-institut-sprachfoerderung.de/de/themenportal/thema/%20sprachsensibler-unterricht/ [04.10.2019].