Patriarhat și matriarhat

În sociologie, termenul de patriarhat (din greaca veche patriá: descendență, gen, trib, familie extinsă și árchein: a conduce) descrie un sistem social în care există un dezechilibru de putere între sexul masculin și cel feminin, iar femeile sunt subordonate dominației masculine. Conceptul de patriarhie este extrem de important, în special în teoria feministă, pentru a explora inegalitățile sociale și discriminarea femeilor și pentru a le „înțelege ca părți ale unui fenomen global“ care reprezintă o problemă structurală și nu de natură naturală (cf. Cyba 2008). În acest context, termenul nu trebuie redus doar la sistemele politice într-un context temporal, ci descrie mai degrabă un concept și o condiție existentă în viața de zi cu zi, care include la nivel global toate tipurile de discriminare împotriva femeilor în raport cu genul masculin (cf. ibidem).

Structuri patriarhale de-a lungul timpului până în prezent

Dezvoltarea patriarhatului este încă un subiect controversat în știința de astăzi, dar fenomenele și sistemele patriarhale pot fi datate până la 3000 de ani înainte de Hristos (cf. Cyba 2008). Întreaga istorie a mileniilor anterioare documentate este caracterizată de guvernarea patriarhală, care a fost adesea justificată în primul rând prin presupusa superioritate fizică și mentală a bărbaților.

Cu toate acestea, structurile patriarhale sunt încă relevante în prezent și au dat naștere la o varietate de discuții și mișcări cu privire la egalitatea socială de gen. În Germania, de exemplu, abia în 1918, după zeci de ani de eforturi și demonstrații reușite în cele din urmă, femeilor le-a fost recunoscut dreptul de vot (cf. Bundeszentrale für politische Bildung 2018). Superioritatea declarată a bărbaților se regăsește, de asemenea, în afirmația că violul marital este considerat infracțiune penală în Germania doar din 1997, anterior fiind pedepsit doar în cazul unui act extramarital (cf. Deutscher Bundestag 2008). Acest lucru înseamnă că, până acum câteva decenii, voința femeii de a efectua actul sexual era subordonată din punct de vedere juridic voinței soțului ei.

O altă trăsătură decisivă a structurilor patriarhale este dominația bărbaților în funcțiile de conducere (bărbații ocupă aproximativ două treimi din posturile de conducere), precum și diferența de remunerare între femei și bărbați, care descrie diferențele dintre salariile medii brute pe oră. Potrivit acestuia, femeile au câștigat în medie cu 21 % mai puțin decât bărbații în 2018 (cf. Oficiul Federal de Statistică 2018) și, prin urmare, nu sunt egale nici din punct de vedere financiar.

Matriarhat

În definiția cea mai comună a termenului, matriarhatul (din latină mater: mamă; greacă árchein: a conduce) se referă la un sistem social în care femeile dețin supremația în familie, în stat și în ordinea socială. Matriarhatul apare astfel ca fiind antagonist față de patriarhat sau ca fiind o „oglindă“ a acestuia. Definiții alternative ale teoriei feministe a matriarhatului descriu conceptul ca fiind o ordine socială egalitară, pacifistă, bazată pe valori naturaliste (cf. Helduser 2002).

Heide Göttner-Abendroth, pe de altă parte, definește matriarhatul pe baza observațiilor sistemelor sociale matriarhale încă existente (de exemplu, Khasi și Garo în nord-estul Indiei, Nayar în sudul Indiei, popoarele Akan din Africa de Vest etc.) și îl descrie ca pe o structură socială care este complet diferită de patriarhat. Aceste societăți sunt în principal societăți agricole care trăiesc în clanuri, ale căror femei dețin controlul asupra aprovizionării și au întâietate în luarea deciziilor. Matrilinealitatea, adică linia de moștenire din partea mamei, este deosebit de definitorie. În aceste societăți matriarhale, uneori până la 100 de membri ai clanului trăiesc într-o singură casă și urmează alte orientări interne, uneori stricte (cf. Göttner-Abendroth 2010).

Istorie

Istoria matriarhatului este luminată de diverse teorii. Jakob Bachofen, de exemplu, a sugerat că toate ordinele patriarhale au fost precedate de un ordin matriarhal. Potrivit acestei teorii, agricultura a dat naștere unor culte în care, printre altele, zeitățile feminine erau venerate pentru fertilitate, iar femeile dețineau supremația. În trecerea la patriarhat, el a văzut înlocuirea senzualității „feminine“ cu raționalitatea „masculină“ (cf. Helduser 2002). Pe această bază, Friedrich Engels, completat de cercetările etnologului Lewis Henry Morgan, a reinterpretat această teorie din punct de vedere materialist și a definit această ordine istorică timpurie, presupus matriarhală, drept o societate comunistă care a fost înlocuită de apariția proprietății private. Existența potențială a sistemelor matriarhale a făcut posibilă întrebarea dacă ar fi putut exista sisteme sociale alternative alături de patriarhat (cf. ibidem).

Cu toate acestea, existența istorică a societăților matriarhale în arheologie și etnologie este foarte contestată. În schimb, posibilitatea matrilocalității, adică a dominației feminine în anumite sfere sociale, pare foarte probabilă (cf. ibid.).

Prin urmare, Heide Göttner-Abendroth definește istoria matriarhatului pe baza formelor sociale matriarhale încă existente. Potrivit acesteia, în zonele tropicale, subtropicale și temperate ale Pământului au existat sisteme sociale matriarhale, care au apărut prin înlocuirea culturii vânătorilor-culegători cu cultivarea plantelor („revoluția neolitică“). Potrivit lui Göttner-Abendroth, cultul matriarhal se întinde pe o perioadă de câteva milenii și ajunge din neolitic până la sfârșitul epocii bronzului, cuprinzând centrele urbane anterioare (cf. Göttner-Abendroth 2010).

Literatura de specialitate

Cyba, Eva (2008): Patriarchat: Wandel und Aktualität. In: Becker, Ruth/ Kortendiek, Beate (Hrsg.): Handbuch Frauen- und Geschlechterforschung. Theorie, Methoden, Empirie. 3. Aufl. Wiesbaden: VS Verlag. S.17–22.

Göttner-Abendroth, Heide (2010): Matriarchat: Forschung und Zukunftsvision. In: Becker, Ruth/ Kortendiek, Beate (Hrsg.) Handbuch Frauen- und Geschlechterforschung. Theorie, Methoden, Empirie. 3. Aufl. Wiesbaden: VS Verlag. S: 23–29.

Helduser, Urte (2002): Matriarchat. in: Renate Kroll (Hrsg.): Metzler Lexikon. Gender Studies Geschlechterforschung. Ansätze – Personen – Grundbegriffe. Stuttgart, Weimar: J.B. Metzler. S: 259–260.

Statistisches Bundesamt. Qualität der Arbeit. Frauen in Führungspositionen. https://www.destatis.de/DE/Themen/Arbeit/Arbeitsmarkt/Qualitaet-Arbeit/Dimension-1/frauen-fuehrungspositionen.html [19.09.2020]

Statistisches Bundesamt. Qualität der Arbeit. Gender Pay Gap https://www.destatis.de/DE/Themen/Arbeit/Arbeitsmarkt/Qualitaet-Arbeit/Dimension-1/gender-pay-gap.html [19.09.2020]

Wissenschaftliche Dienste des Deutschen Bundestages (2008): Vergewaltigung in der Ehe: Strafrechtliche Beurteilung im europäischen Vergleich. Fachbereich WD 7. Deutscher Bundestag. https://www.bundestag.de/resource/blob/407124/6893b73fe226537fa85e9ccce444dc95/wd-7-307-07-pdf-data.pdf [19.09.2020]

Wolff, Kerstin (2018): Der Kampf der Frauenbewegung um das Frauenwahlrecht. Bundeszentrale für politische Bildung. https://www.bpb.de/geschichte/deutsche-geschichte/frauenwahlrecht/278701/der-kampf-der-frauenbewegung-um-das-frauenwahlrecht [19.09.2020]