Patria

Patria formează „un fenomen cultural orbitor, care transportă straturi de semnificații din mai multe secole“ (Kazal 2005, 61). Termenul are conotații complexe datorită utilizării sale (cf. Kühne/ Schönwald 2015, 101-104). Acesta s-a dezvoltat din cuvântul din germana veche înaltă heimuoti și înseamnă „țară, parte a țării sau locul în care cineva [s-a născut și] a crescut sau se simte acasă prin reședința permanentă“ (Duden online) pentru relația dintre oameni și o zonă teritorială sau valorile și normele care prevalează acolo (cf. Kühne/ Schönwald 2015, 101-106).

În ceea ce privește evoluția istorică a termenului

Cu referire la contextul istoric, pentru Kühne și Schönwald „Heimat, mai ales în retrospectiva secolului XX, nu s-a dovedit a fi în niciun caz un concept inofensiv“ (Kühne/ Schönwald 2015, 104). În acest sens, Lobensommer susține că utilizarea termenului „între 1945 și jumătatea anilor 1970 în literatura de divertisment a fost în primul rând în sensul unei amintiri nostalgice, o utopie de neatins, care s-a dispensat de conotații politice“ (Lobensommer 2010, 75-76). Aici se referă la autori precum Siegfried Lenz și Günter Grass (cf. Lobensommer 2010, 75-76).

Definiția foarte restrânsă a termenului de acasă de până în 1959 în raport cu o zonă locală și cu opiniile și tradițiile care predominau acolo a fost înlocuită de circumscrierea mai multor locuri sau zone mai mari (cf. Lobensommer 2010, 75). Această evoluție de desprindere de un concept puternic delimitator al căminului a continuat în mod constant. Potrivit lui Pazarkaya, în 1986, „acasă este […] [găsit] în sine, ceea ce duce la o interiorizare a căminului, o subiectivare care poate crea în mod constant noi cămine prin dobândirea de prieteni, sentimente pozitive“ (Lobensommer 2010, 79).

Acasă într-o lume globalizată

În lumea de astăzi, conceptul de acasă cunoaște o renaștere în contextul globalizării din ce în ce mai pronunțate și al „descentralizării care o însoțește a lumilor vieții multor oameni“ (Kühne/ Schönwald 2015, 101-106) în ceea ce privește dorința de „relocare“ (Kühne/ Schönwald 2015, 101-106) într-o lume a vieții familiare. Termenul este adesea utilizat ca sinonim pentru o „identitate regională“ (Kühne/ Schönwald 2015, 101-106). Acest lucru se reflectă, printre altele, în dimensiunea socială sub forma familiei și a cercului de prieteni cu un „set de roluri, valori și norme acceptate fără îndoială“ (Kühne/ Schönwald 2015, 101-106), ceea ce, în multe cazuri, are ca rezultat, de asemenea, dimensiunea de excludere și marginalizare a altor persoane și/sau culturi.

Alte aspecte în acest context sunt timpul („amintirea romanțioasă a propriului trecut“) (Kühne/ Schönwald 2015, 101-106), precum și dimensiunile locului sub forma „peisajului ca peisaj natural și cultural“ (Schreiber 2012, 3) și „decomplexarea“ (Kühne/ Schönwald 2015, 101-106).

Patrie și migrație

Pe fondul migrației, conceptul de patrie constituie prilejul unei dezbateri controversate (patria), deoarece mulți „autohtoni“ se tem de o pierdere a culturii și, prin urmare, de o pierdere a puterii corsetului lor de valori (cf. Kühne/ Schönwald 2015, 101-106). Aceștia definesc cultura presupus „corectă“ și, prin urmare, apartenența la societate prin „dialectul „corect“, etnia „corectă“ (documentată prin localitatea strămoșilor), heterosexualitatea, religia „corectă“, precum și practicarea tradițiilor locale și regionale (nu cunoștințele cognitive despre acestea!)“ (Kühne/ Schönwald 2015, 101-106).

Literatura

Dudenredaktion (o. J.): „Heimat“ auf Duden online. https://www.duden.de/rechtschreibung/Heimat [25.06.2018].

Kazal, Irene (2005): „Sozialistische Heimat DDR. Landscape, Nation and Class in the Homeland Debate of the 1950s. În: Kazal, I./ Voigt, A./ Weil, A./ Zutz, A. (eds.): Kulturen der Landschaft. Idei de peisaj cultural între tradiție și modernizare. Berlin, 59-80.

Kühne, Olaf/ Schönwald, Antje: Identität, Heimat sowie In- und Exklusion: Aspekte der sozialen Konstruktion von Eigenem und Fremdem als Herausforderung des Migrationszeitalters. https://www.econstor.eu/bitstream/10419/111036/1/ab_013_08.pdf [25.6.2018].

Lobensommer, Andrea (2010): The Search for Home. Încercări de concepții despre acasă în texte de proză între 1989 și 2001. München: Diss. masch.

Schreiber, Wilfried E. (2012): Heimat verorten: Heimat aus der Sicht eines Geographen – In: Neue Didaktik 1, pp. 1-6. https://www.pedocs.de/volltexte/2015/10068/pdf/NeueDidaktik_1_2012_Schreiber_Heimat_verorten.pdf [25.06.2018].