Oameni

Duden include mai multe categorii principale și subcategorii sub termenul Volk. Începând cu secolul al XX-lea, Grimm’sche Wörterbuch a numărat chiar un total de 15 sensuri principale și nouă subînțelesuri. În dicționarul sociologic, se găsește următoarea intrare: „Comunitate de oameni conectată prin moștenirea istorică și culturală comună, care trăiește împreună în cadrul anumitor granițe de stat (Staatsvolk)“ (Reinhold 2017, 710).

Pentru a înțelege semnificațiile și conotațiile extinse ale cuvântului, este necesar să se ia în considerare contextul istoric.

Oamenii în decursul timpului

Cuvântul Volk, deși nu este atestat în mod clar, dar este afirmat de majoritatea dicționarelor, derivă din germanicul fulka „popor, popor de război“ (cf. Kluge 1963, 825; cf. Pfeifer 1989). Potrivit dicționarului Grimm, cel mai vechi sens este detașamentul închis al războinicilor (slav. veche plŭkŭ „kriegsschar, kämpfende schar“) (cf. Grimm 1854-1961, 455). Pe lângă termenul popular militar, care desemna trupele înarmate, exista și termenul teologic de popor al lui Dumnezeu. Abia în secolul al XVII-lea, nu în ultimul rând ca urmare a Revoluției Franceze, a apărut termenul Staatsvolk, care este folosit și astăzi (cf. Retterrath 2016, 33).

Până în secolul al XIX-lea, s-a dezvoltat o mare varietate de utilizări ale cuvântului. Cu toate acestea, ceea ce au în comun sensurile este faptul că se referă fie la o mulțime abstractă, imaginară sau reală de oameni care sunt legați între ei prin religie, tradiție, limbă sau un scop special și/sau au caracteristici similare.

Conotații fluctuante

„În uzul politic curent, cuvântul Volk este rar folosit“, spune Jörn Retterath în cartea sa Was ist ein Volk? Istoria arată, de asemenea, diferite manifestări ale utilizării acestui cuvânt. Acest lucru se datorează, probabil, conotațiilor fluctuante în decursul istoriei. În timp ce în Evul Mediu, cuvântul Volk era înțeles ca o „clasă inferioară“ (oamenii de rând) în opoziție cu nobilimea și, prin urmare, avea în mare parte conotații negative, după Revoluția Franceză (1789) și Declarația de Independență Americană (1776) a fost înțeles ca „totalitatea tuturor cetățenilor cu drepturi egale“ și, în consecință, a căpătat o încărcătură pozitivă. În loc să se traseze granița în interiorul societății, aceasta a fost trasată în jurul ei (cf. Retterrath 2016).

Încă omniprezent în Republica de la Weimar, cuvântul Volk s-a descalificat ca expresie nepărtinitoare în cele din urmă prin încercarea de apropriere a național-socialiștilor (cf. Retterrath 2016).

Se poate sublinia faptul că istoria semnificației cuvântului este strâns legată de evoluția politică și istorico-socială. Kluge mai scrie în dicționarul său etimologic al limbii germane pe această temă: „tonul său emoțional depinde de atitudinea și starea de spirit a vorbitorului“. (Kluge 1963, 825)

„Noi suntem poporul“?

Christian Böttger, în cartea sa Ethnos. Der Nebel um den Volksbegriff (Ceața din jurul conceptului de popor), se întreabă dacă mai există un popor sau dacă popoarele sunt construcții ideologice ale trecutului care nu ar trebui să își mai aibă locul în lumea noastră globalizată. Acestea sunt întrebări care trebuie abordate în prezent, cu care se referă la conceptul de popor reprimat politic și mediatic.

Merită, de asemenea, să fie discutată existența unui „we-feeling“ bazat pe o comunitate de descendență și cultură sau pe o conștiință populară, într-o perioadă în care vocile politice marginale devin mai puternice din cauza politicii de imigrație (cf. Böttger 2014).

Termenul de națiune este adesea folosit ca sinonim.

Literatură

Böttger, Christian (2014): Ethnos. Ceața din jurul conceptului de națiune. Schnellnach: Lindenbaum.

Duden, Ediție online: https://www.duden.de/rechtschreibung/Volk [20.06.2018].

Grimm, Jacob u. Wilhelm (1854-1961): Dicționar german. http://www.woerterbuchnetz.de/DWB?lemma=volk [14.06.2018].

Kluge, Friedrich (1963): Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache. Ed. a 19-a. Berlin: de Gruyter.

Reinhold, Gerd (2017): Soziologie-Lexikon. Berlin/ Bosten: Oldenburg Wissenschaftsverlag.

Retterrath, Jörn (2016): „Ce este poporul?“: Volks- und Gemeinschaftskonzepte der politischen Mitte in Deutschland 1917-1924. Berlin: de Gruyter.