Luna istoriei negre

Originea și dezvoltarea „Lunii Istoriei Negrilor“ pot fi urmărite până la intelectualul american Carter G. Woodson, care, la începutul secolului al XX-lea, a pledat pentru umplerea vidului istoriei negrilor americani în memoria colectivă a SUA (cf. Woodson 1926, 238f.).

Evoluția istorică

Împreună cu alți intelectuali de culoare, a fondat în 1915 Asociația pentru studiul vieții și istoriei negrilor (ASNLH) și a înființat un an mai târziu Journal of Negro History, în care au fost publicate eseuri despre istoria negrilor din SUA (cf. Scott 2011). Într-o contribuție la „Săptămâna istoriei negrilor“ din aceeași revistă, Woodson a denunțat faptul că, în ceea ce privește opresiunea sistemică a negrilor americani, posibilitatea de a-și trăi propria istorie a fost practic complet împiedicată (cf. 1926, 239) și a pledat, de asemenea, pentru o Săptămână a istoriei negrilor (cf. ibid., 241). Cu ajutorul organizației lui Woodson, prima Săptămână a istoriei negrilor a avut loc în februarie 1926, cu scopul de a reconstrui și populariza cunoștințele despre istoria negrilor (cf. Scott 2011). Luna februarie a fost aleasă cu grijă și cu respectarea tradițiilor existente, deoarece zilele de naștere a doi oameni importanți pentru istoria negrilor au fost sărbătorite în același timp: Abraham Lincoln și Frederick Douglass (cf. ibid.). Cu toate acestea, Woodson nu s-a folosit de această simultaneitate a sărbătorilor pentru a onora rezistența cu adevărat masculină, ci pentru a onora angajamentul antirasist al tuturor femeilor și bărbaților de culoare (cf. ibid.). Ideea centrală a primelor celebrări ale Săptămânii Istoriei Negrilor a fost aceea de a înlătura sentimentul de inferioritate al populației negre americane și, în același timp, de a arăta americanilor albi că percepția lor asupra lumii era dominată de prejudecăți rasiale (Woodson 2002, 27). În acest scop, organizația lui Woodson a creat materiale didactice sub formă de imagini, planuri de lecții, piese de teatru și postere informative (cf. Scott 2011). Woodson însuși a susținut încă de la început că sărbătorile ar trebui extinse, deoarece era convins că Istoria negrilor era mult mai importantă și mai vastă decât putea fi reprezentată într-o sărbătoare de o săptămână. Încă din anii 1940, persoanele de culoare din statul Virginia au început să extindă Săptămâna comemorării la o lună. Evenimentele din anii 1960 din SUA au avut un efect important asupra interesului pentru istoria negrilor, astfel că Săptămâna istoriei negrilor s-a transformat în „Luna istoriei negrilor“ (BLM) în decursul deceniului (cf. ibidem). În 1976, la cea de-a 50-a aniversare a primelor sărbători, organizația lui Woodson a redenumit oficial Săptămâna istoriei negrilor ca Luna istoriei negrilor și a instituționalizat sărbătorile în întreaga națiune, care de atunci au fost susținute public de fiecare președinte în funcție (cf. ibid.).

Luna istoriei negrilor în Germania

În Germania, primele sărbători ale Lunii Istoriei Negrilor au avut loc la Berlin în anii 1980, care, datorită participării a numeroși angajați staționați în Germania, precum și a membrilor armatei americane, au împrumutat foarte mult din originile lor americane (cf. Asher 2015, 45). Odată cu reunificarea Germaniei, comunitatea germană de culoare s-a diversificat și a crescut, astfel încât „accentul[] inițial pus pe istoria afro-americană“ (ibid.) a făcut loc unui nou program de învățământ care a abordat în mod cuprinzător diaspora africană din Germania (cf. ibid., 45; 49). Luna istoriei negrilor este acum sărbătorită în multe orașe germane importante, cu prelegeri istorice, expoziții de artă, proiecții, lecturi, proiecții de filme, producții de teatru, discuții de grup și, de asemenea, activități pentru copii, pentru a aduce la cunoștința publicului istoria diasporei negre (cf. ibid., 49). Inițial, Luna germană a istoriei negrilor a fost lansată de inițiativa „Oamenii de culoare din Germania“ (ISD-Bund e.V.), la care s-au alăturat multe alte asociații și organizații. Din cauza unor neînțelegeri, este posibil ca această multitudine de organizatori să fi dus chiar la faptul că BLM germană nu a avut loc pentru o scurtă perioadă de timp. Între timp, „organizația non-neagră […] „Institutul de diplomație culturală“ (ICD)“ (Asher 2015, 45) a preluat organizarea BLM, care dispunea de suficiente resurse financiare pentru a oferi un program amplu, dar care a fost aspru criticat pentru că nu era o organizație de negri (cf. ibidem). Ca urmare a acestor dispute, din 2011, organizarea BLM-ului german este în responsabilitatea „Atelierului culturilor“ (cf. ibid.).

Literatură

Asher, N. (2015): Istoria Lunii Istoriei Negrilor în Germania. În: D. Bergold Caldwell, L. Digoh et al. (eds.): Spiegelblicke. Perspective asupra mișcării negrilor din Germania. Berlin: Orlanda, 44-50.

Scott, D. (2011): Originea lunii istoriei negrilor. https://asalh.org/about-us/origins-of-black- history-month/ [27.09.2020].

Woodson, C. G. (1926): Săptămâna istoriei negrilor. În: The Journal of Negro History 11(2), 238-242.

Woodson, C. G. (2002): Observări ale Săptămânii istoriei negrilor. În: Black History Bulletin 65(1), 21- 33.