Limba ca cheie a lumii

John Locke scria în 1690 că limba este cel mai important „instrument și legătura comună a societății“. Limbajul poate fi comparat cu o cheie – ce se înțelege prin aceasta?

Funcția expresivă: Limbajul ne permite să schimbăm informații, să comunicăm emoții, să exprimăm nevoi, să stabilim și să menținem relații sociale (cf. Bühler; Jakobson).

Funcția de apel: „Cuvintele sunt și fapte“. (Wittgenstein) Putem să le folosim pentru a îndemna la acțiune, pentru a exprima opinii și, astfel, pentru a lua decizii (cf. Bühler; Jakobson). În plus, putem coopera și ne putem organiza viața de zi cu zi. Și: limbajul ne permite să gândim.

Funcția informativă: prin limbaj explicăm și transmitem cunoștințe (cf. Bühler; Jakobson). Limbajul ne structurează viața socială, ba chiar creează și menține ierarhii. Limbajul servește la asigurarea de sine. Limbajul îi poate ajuta pe oameni în situații dificile.

Prin intermediul limbajului construim realitatea și dezvăluim modul în care vedem lumea. Limba este o armă – poate răni și: să manipuleze oamenii. Cum rezolvăm această problemă?

Conflictele pot fi rezolvate din punct de vedere lingvistic, dacă metacomunicăm, adică vorbim despre cum ne vorbim unii cu alții.

Limbajul ne ajută să ne exprimăm, să ne realizăm, de exemplu, din punct de vedere artistic.

Limba poate fi apreciată pentru că are și o valoare estetică. Ce este mai amuzant, mai sociabil, mai unificator decât spiritul, acrobația cuvintelor și jocul de limbaj?

Limba poate face toate acestea. De aceea, limbajul este cheia formării comunității umane. Acest lucru este deosebit de important în comunicarea interculturală.

Într-o țară a cărei limbă nu o vorbim, situațiile cotidiene pot deveni o cursă cu obstacole. Este dificil de a stabili contacte cu alte persoane. Desigur, comunicarea în situații simple de zi cu zi este posibilă cu mâinile și picioarele. Dar, de îndată ce situația devine complexă, și acest lucru devine problematic. Din aceste motive, ne înconjurăm adesea de oameni care vorbesc aceeași limbă ca și noi. Limbajul se prezintă aici ca un element de legătură, dar în același timp ne separă de ceilalți. Ca urmare, ușile rămân închise pentru noi – ușile către oameni din alte culturi.

Însemnări disparate despre fenomenul limbajului

Imaginați-vă că cineva vă aruncă un puzzle format dintr-o mie de piese. Bineînțeles, nu veți putea niciodată să prindeți toate cele o mie de piese în așa fel încât să apară imaginea corectă. Așa se întâmplă cu limbajul: când cineva ne spune ceva, exact asta se întâmplă: un puzzle cu o mie de piese zboară spre noi… Putem prinde câteva piese, putem lua câteva și apoi le putem asambla. Partenerul nostru de conversație simte același lucru atunci când ne ascultă. Astfel, înțelegem întotdeauna doar o parte din ceea ce spune și vrea să spună cealaltă persoană. De asemenea, este adevărat că putem fi înțeleși doar parțial. Aceasta este metafora puzzle a limbajului.

Ce poate face limba? Limba este un magician, un muzician – face să sune corzile din noi. Tăceți sforile din noi.

O altă metaforă, să o numim metafora monedei limbajului: limbajul este o monedă ciudată care își schimbă valoarea în funcție de utilizare. Și este o monedă care, atunci când nu este folosită, nu are nicio valoare. Să ne imaginăm următoarele: Fie ca un cuvânt să fie o monedă. Îi dau valoarea 1 și vi-l predau. Vei vedea un 1 când îl vei ține în mână? Nu neapărat. Este posibil să vedeți un 5. Poate că te așteptai la un 1 de la mine, dar acum primești un 5. Cum este posibil așa ceva? Dumneavoastră înșivă ați schimbat valoarea – fără știrea mea, fără ca eu să știu și fără să fac nimic. Dar: Dacă îmi spuneți valoarea, vă pot ajuta să o schimbați din nou – pot, de asemenea, să o fac să fie 1 pentru dumneavoastră. Dar trebuie să-mi spui ce vezi. Iată cum se creează magia dialogului…

Metafora bulelor de vorbire: Colorate și irizate, ca o oglindă, ele stau și plutesc în fața noastră atunci când vorbim și ascultăm – bule de vorbire, și în ele: cuvintele noastre… Ce vedem? Cuvintele noastre; și noi, noi înșine! Celălalt strălucește, mediul înconjurător strălucește… și totuși ne vedem mai ales cuvintele noastre – și pe noi înșine! Atunci când două bule de vorbire se ating, apare o nouă imagine; cuvintele curg una în cealaltă, formele noastre se împletesc… apare un nou sens. Acesta este un dialog real. Suntem pregătiți pentru asta?

Egocentrismul limbajului: De ce ne vorbim între noi? Pentru că vrem să ne exprimăm. Nu comunicăm nimic. Ne comunicăm pe noi înșine. Noi înșine. Limba nu are nicio semnificație în afara interacțiunii sociale/comunicării. Sensul se constituie doar în interacțiunea socială, care este în același timp o construcție.

Corpul limbajului: vorbirea este un proces corporal, o procedură, un act… ceva senzual. O experimentăm fizic atunci când vorbim. De aceea, limbajul nu poate fi înțeles doar ca un fenomen mental. Chiar și atunci când citim în liniște, corpul nostru este activ. A vorbi, a citi, a asculta – acestea sunt activități fizice. Mintea și corpul nu pot fi separate. Ele aparțin unul altuia, amândouă sunt mereu active.

Limbajul și vorbirea sunt integrate în contexte complexe ale vieții umane. Nu prea are sens să privim limbajul în mod izolat (așa cum a făcut adesea filosofia limbajului). Sunetul face muzica. Fără cuvinte. Cuvântul este revelator. Tăcerea nu există.

Citate pe tema limbii

Limba este casa ființei. Heidegger

Filosofia este o luptă împotriva vrăjmășiei înțelegerii noastre prin intermediul limbajului. Wittgenstein

Limitele limbii mele înseamnă limitele lumii mele. Wittgenstein

Iar a imagina o limbă înseamnă a imagina o formă de viață. Wittgenstein

Limba – sursa tuturor neînțelegerilor. Antoine de Saint-Exupéry

Cel mai uman lucru pe care îl avem este limbajul, și îl avem pentru a vorbi. Fontane

Cei care se contrazic și se ceartă ar trebui să țină cont uneori de faptul că nu orice limbă este inteligibilă pentru toată lumea. Goethe

Căci limba oamenilor este egală cu viața lor. Seneca

Luați-vă limba în serios! Nietzsche

Nu există o iluzie mai mare decât părerea că limba este un mijloc de comunicare între oameni. Elias Canetti

Limba noastră este și istoria noastră. Grimm

Fiecare om are propria sa limbă. Novalis

Cu fiecare limbă nouă pe care o înveți, dobândești un suflet nou. Proverb ceh

Limba nu este, limba se întâmplă. Heinz v. Förster

Pentru că tot ceea ce oamenii fac, recunosc, experimentează sau cunosc devine semnificativ doar în măsura în care se poate vorbi despre el. Arendt

Vorbește ca să te pot vedea. Socrates

Ceva despre care nu se vorbește nu s-a întâmplat deloc. Numai cuvântul dă realitate lucrurilor. Wilde
Wilhelm von Humboldt despre natura limbajului

„Limbajul, conceput în adevărata sa esență, este ceva constant și temporar în fiecare clipă. Chiar și conservarea sa prin scriere este întotdeauna doar o conservare incompletă, ca o mumie, care necesită încă o căutare a unei senzualizări a recitirii vii în acest proces. Ea însăși nu este o lucrare (ergon), ci o activitate (energeia). Prin urmare, adevărata sa definiție nu poate fi decât una genetică. Este, de fapt, munca veșnic repetată a minții de a face ca sunetul articulat să fie capabil să exprime gândul. Direct și strict vorbind, aceasta este definiția vorbirii de fiecare dată. […] Împărțirea în cuvinte și reguli nu este decât o muncă moartă de disecție științifică. A numi limbile o lucrare a spiritului este o expresie perfect corectă și adecvată, deoarece existența spiritului în general nu poate fi gândită decât în activitate și ca atare. […] Nu este diferit în ceea ce privește înțelegerea. Nimic nu poate exista în suflet decât prin propria sa activitate, iar înțelegerea și vorbirea sunt doar efecte diferite ale aceleiași puteri a vorbirii. Vorbirea obișnuită nu poate fi niciodată comparată cu predarea unei substanțe. În înțelegere, ca și în vorbire, trebuie să se dezvolte din propria putere interioară; iar ceea ce primește prima este doar un stimulent armonios acordat.“ (Scrieri despre filosofia limbajului, Opere III, Darmstadt 1963, pp. 418 și urm., 430).

Cât de explozivă poate fi utilizarea limbajului este descrisă de Ernst von Glasersfeld în această anecdotă: „În cele din urmă, aș dori să vă dau un exemplu care arată în mod clar cât de important este accesul neîngrădit la idei. În 1936 au avut loc Jocurile Olimpice de la Berlin. Au fost construite nu doar un stadion și un sat olimpic, ci și un teatru. Prietenul pe care îl vizitam m-a dus la Satul Olimpic cu o zi înainte de deschidere și, în cele din urmă, la teatru. În fața intrării încă mai existau schele și câțiva oameni lucrau la o friză deasupra portalului. Prietenul meu mi-a explicat că se pare că și-au dat seama prea târziu, când inscripția a fost terminată, că nu era acceptabilă pentru partidul de guvernământ. Inscripția era, de fapt, „Un popor, un lider, un teatru“. Ernst von Glasersfeld: Între limbi.

Literatură

Bühler, Karl (1999): Teoria limbajului. Funcția de reprezentare a limbajului.

Jakobson, Roman (1992): Semiotica.

Locke, John (1690): Un eseu despre înțelegerea umană.

Mersch, Dieter (ed.) (1998): Semne despre semne. Texte de semiotică de la Peirce la Eco și Derrida.

Wittgenstein, Ludwig (2003): Reflecții filosofice.

Un dialog între Heinz von Foerster și Bernhard Pörksen pe tema dialogului: http://www.taz.de/!1085369/

Literatura suplimentară privind sensibilitatea lingvistică

Isselbächer-Giese, Annette/ Witzmann, Cornelia/ Königs, Charlotte/ Besuch, Natascha (2018): Să devenim sensibili la limbaj, să predăm formând limbajul – să gândim altfel predarea. În: Trendel, Georg/ Roß, Joachim (eds.): SINUS.NRW: Promovarea înțelegerii – Proiectarea proceselor de învățare. Regândirea matematicii și a științei. Münster: Waxmann, 13-31.

Leisen, Josef (2019): Principii în predarea disciplinelor sensibile la limbaj. http://www.sprachsensiblerfachunterricht.de/prinzipien [02.10.2019].

Trendel, Georg/ Roß, Joachim (2018): Introducere. În: ders. (ed.): SINUS.NRW: Promovarea înțelegerii – modelarea proceselor de învățare. Regândirea matematicii și a științelor naturale. Münster: Waxmann, 9-11. https://www.schulentwicklung.nrw.de/sinus/upload/Phase05/Broschuere/SINUS_Gesamt.pdf [02.10.2019].

Woerfel, Till/ Giesau, Marlis (2018). Predarea sensibilă la limbaj. Köln: Mercator-Institut für Sprachförderung und Deutsch als Zweitsprache (Basiswissen sprachliche Bildung). https://www.mercator-institut-sprachfoerderung.de/de/themenportal/thema/%20sprachsensibler-unterricht/ [04.10.2019].