Leitkultur (cultură de orientare)
Termenul „Leitkultur“ (cultură de orientare) a apărut în cursul dezbaterilor politice privind integrarea (Novak, 2006, 17). Acesta a fost introdus în 1996 de către politologul Bassam Tibi. Potrivit lui Tibi, cultura directoare europeană se bazează pe un sistem de valori liberale occidentale, care se bazează pe „democrație, secularism, iluminism, drepturile omului și societatea civilă“ (Tibi, 2000, 154). În cursul dezbaterilor politice privind politica de imigrație, termenul a fost discutat în mod repetat în mod critic. În acest proces, termenul a căpătat un caracter din ce în ce mai politic.
De la termen la problemă politică
Într-un articol din „Süddeutsche Zeitung“ din 1998, politicianul CDU Jörg Schönbohm a folosit termenul „Leitkultur“ ca un contrast direct cu „multicultural“ și ca o încercare de a defini identitatea națională (cf. ZIELCKE, SZ, 1998). Jörg Schönbohm pornește de la premisa că străinii refuză să se integreze și consideră că introducerea unei Leitkultur este indispensabilă pentru a proteja valorile Legii fundamentale germane (cf. Kowitz, SZ, 1998).
În octombrie 2000, Friedrich Merz, pe atunci lider al grupului parlamentar CDU, a preluat termenul și a cerut reguli pentru imigrație și integrare și, în acest context, și o „Leitkultur“ (cultură directoare) germană liberală uniformă pentru Germania, deoarece numai astfel ar putea funcționa integrarea (Merz, Die Welt, 2000). Ca urmare, termenul „Leitkultur“ este conturat cu o viziune conservatoare asupra lumii și cu politica de migrație corespunzătoare (EBD, SZ, 2000). De asemenea, termenul este interpretat și ca o antiteză la multicultura.
Reînnoirea dezbaterii privind Leitkultur
Criza refugiaților din 2015 a dat un nou impuls chestiunii Leitkultur. În 2017, Thomas de Maizière (pe atunci ministru federal de interne) a scris un catalog în 10 puncte privind Leitkultur în Germania, declanșând o dezbatere reînnoită (de Maizière, Bild am Sonntag, 2017).
Ideea unei Leitkultur definite ca linie directoare pentru imigranți a fost primită deosebit de bine în taberele puternic conservatoare spre dreapta. De exemplu, grupul parlamentar AfD din parlamentul landului Turingia a publicat un document de poziție cu privire la „Leitkultur, Identität und Patriotismus“ (cultură călăuzitoare, identitate și patriotism) în care, de exemplu, a solicitat ca „protecția și promovarea culturii călăuzitoare germane să fie incluse ca obiectiv de stat în Constituția landului Turingia și în Legea fundamentală“ (Grupul parlamentar AfD, document de poziție: Leitkultur, Identität und Patriotismus, 2018).
O reglementare juridică privind Leitkultur nu a putut fi aplicată la nivel federal. Cu toate acestea, ideea de bază a Leitkultur a fost încorporată în unele legi la nivel de land, cum ar fi „Legea bavareză privind integrarea“, conform căreia societățile de radiodifuziune trebuie să „contribuie la predarea limbii germane și a Leitkultur“ (FAZ, 2019).
Dezbaterea despre Leitkultur germinează din nou și din nou în mass-media. Philipp Amthor (CDU), de exemplu, a încercat să creeze o dezbatere despre „Leitkultur“ cu eseul său „În formă? Unser Land braucht eine Leitkultur-Debatte“ (cf. Amthor, 2020, p. 5 și urm.), Philipp Amthor (CDU) a încercat un nou impuls pentru a readuce în atenție problema Leitkultur.
Critica la adresa „Leitkultur
Bassam Tibi însuși evaluează cele două dezbateri societale privind Leitkultur-ul german (2000-2017) ca fiind un eșec (bpb.de, Tibi, 2017). El critică faptul că termenul său de „Leitkultur“ este folosit fără un consens al lucrărilor sale și, astfel, „lucruri neinformate [sunt] presupuse“(bpb.de, Tibi, 2017).
În plus, existența unei Leitkultur este pusă la îndoială în mod decisiv și respinsă în mod fundamental de mulți politicieni. Aceștia preferă să facă apel la o înțelegere a valorilor și normelor reprezentate de Legea fundamentală, cum ar fi egalitatea sau libertatea de opinie (bpb.de, 2020). În acest context, comisarul pentru integrare (începând cu 2017) Aydan Özuguz (SPD) comentează: „…deoarece o cultură specific germană, dincolo de limbă, pur și simplu nu este identificabilă […]. Normele constituționale ale Legii fundamentale oferă cadrul de reglementare pentru coexistența cetățenilor […]“ (Özuoguz, Tagesspiegel Causa, 2017).
În cele din urmă, după aproape 20 de ani de dezbateri despre Leitkultur, se pune întrebarea dacă aceasta are sens. Ruprecht Polenz (CDU), de exemplu, comentează după cum urmează: „S-ar fi putut învăța de fapt din toate aceste dezbateri că ele nu sunt cu adevărat utile. Ar trebui să promovăm o cultură a coexistenței“. (Polenz, Deutschlandfunk, 2017).
Perspectiva internațională
Și pe plan internațional, discuțiile despre Leitkultur respectivă se aprind din ce în ce mai mult. Este cazul și în SUA, unde, timp de secole, imigranții au trebuit să se adapteze la binecunoscuta cultură dominantă, albă și protestantă. Cu toate acestea, societatea americană se confruntă cu o schimbare structurală datorită imigrației crescânde a cetățenilor din America Latină. Prin aceasta, cultura de orientare familiară suferă în mod inevitabil o schimbare.
Această schimbare face obiectul unor dezbateri intense, din nou și din nou, deoarece atât politicienii liberali, cât și cei conservatori din punct de vedere politic sunt din ce în ce mai interesați de noii imigranți ca forță politică în comunitatea electorală în scădere vizibilă (cf. Wergin, Die Welt, 2015).
De asemenea, dezbaterea privind Leitkultur joacă un rol important și în cadrul Bisericii Catolice, de asemenea, în mod repetat. Papa Francisc, de exemplu, a comentat: „Nu avem o Leitkultur creștină, nu mai există! Nu mai suntem singurii care modelează cultura și nu mai suntem nici primii și nici cei mai ascultați“ (FAZ, 2019). Șeful Bisericii face apel la o întoarcere la Biserica Catolică și la o abordare mai miloasă a refugiaților, ca o cultură creștină călăuzitoare (cf. Zeit online, 2019).
Literatura de specialitate
Grupul parlamentar AfD în parlamentul landului Turingia: Document de poziție: Leitkultur, Identität, Patriotismus. Erfurt, 2018
AMTHOR, Philipp: În formă bună? Țara noastră are nevoie de o dezbatere despre Leitkultur, în: Hauptmann, Ralph &. Brinkhaus, Mark: Eine Politik für morgen, Die junge Generation fordert ihr politisches Recht. Freiburg, Herder Verlag, 2020 p. 5-6.
KOWITZ: Teama de răsturnare. În: SZ din 02.09.1998.
NOWAK, Jürgen: Leitkultur und Parallelgesellschaft – Argumente wider einen deutschen Mythos. Frankfurt a.M., 2006. p. 17.
PAUTZ, Hartwig: Die deutsche Leitkultur: Eine Identitätsdebatte. The New Right, Neo-racism and Efforts at Normalisation. Stuttgart, 2005.
Tibi, Bassam, Bassam: Europa fără identitate? The Crisis of the Multicultural Society. btb. 2000. p. 154.
ZIELCKE: Străini când ne întâlnim. În: SZ din 27.06.1998.
Lista de surse
Ministerul Federal de Interne, pentru Construcții și Afaceri Interne (2017), Leitkultur für Deutschland – Was ist das eigentlich?:
https://www.bmi.bund.de/SharedDocs/interviews/DE/2017/05/namensartikel-bild.html
[accesat ultima dată la: 18.08.2020]
Agenția Federală pentru Educație Civică (2020), Leitkultur: https://www.bpb.de/nachschlagen/lexika/das-junge-politik-lexikon/161369/leitkultur
[accesat ultima dată la: 18.08.2020]
Agenția Federală pentru Educație Civică (2017), Leitkultur als Integrationskonzept :https://www.bpb.de/politik/extremismus/islamismus/255521/leitkultur-als-integrationskonzept-revisited
[ultima accesare la: 18.08.2020]
Deutschlandfunk (2017), Debatte über Leitkultur:
https://www.deutschlandfunk.de/debatte-ueber-leitkultur-der-begriff-passt-nicht-in-eine.694.de.html?dram:article_id=385088
[ultima accesare la: 18.08.2020]
Frankfurter Allgemeine Zeitung (2019), „Nu mai avem o Leitkultur creștină“: https://www.faz.net/aktuell/politik/inland/papst-franziskus-keine-christliche-leitkultur-mehr-16547259.html
[ultima accesare la: 20.08.2020]
Frankfurter Allgemeine Zeitung (2019), Bayerisches Integrationsgesetz teilweise verfassungswidrig:
https://www.faz.net/aktuell/politik/inland/bayerisches-integrationsgesetz-teilweise-verfassungswidrig-16516591.html
[ultima accesare la: 18.08.2020]
Tagesspiegel Causa (2017), Leitkultur degenerează într-un clișeu de a fi german: https://causa.tagesspiegel.de/gesellschaft/wie-nuetzlich-ist-eine-leitkultur-debatte/leitkultur-verkommt-zum-klischee-des-deutschseins.html
[ultima accesare la: 18.08.2020]
Welt (2015), Noua Leitkultur a SUA: https://www.welt.de/print/wams/politik/article137938554/Die-neue-Leitkultur-der-USA.html
[ultima accesare la: 20.08.2020]
Zeit online (2019), „Nu mai avem o Leitkultur creștină“: https://www.zeit.de/gesellschaft/ausland/2019-12/papst-franziskus-ansprache-katholische-kirche-veraenderungen
[ultima accesare la: 20.08.2020]