Fuga descrie fuga dintr-o situație de viață percepută ca fiind neplăcută sau amenințătoare, în care se caută protecție sau refugiu (cf. Wahrig 2011, 534).
Convenția de la Geneva privind refugiații
Dreptul internațional face distincție între persoanele care sunt forțate să fugă din cauza unor influențe externe definite și persoanele care își părăsesc țara de origine din proprie inițiativă în căutarea unor perspective de viață mai bune. În conformitate cu articolul 1A din Convenția de la Geneva privind refugiații, o persoană este considerată refugiat dacă „se află în afara țării din cauza unei temeri bine întemeiate de a fi persecutată din motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică“ (UNHCR 2017, 2). În mai bine de 120 de state, această definiție a Convenției este recunoscută ca drept internațional aplicabil.
Război și persecuție
Oamenii își părăsesc locuințele dintr-o mare varietate de motive. Principala cauză a fugii este războiul și persecuția. În cele mai multe cazuri, este vorba de războaie civile interne, în care conflictele politice de putere dintre guvernele centrale și opoziția armată sau milițiile rivale sunt purtate cu violență. În ultimele decenii, milioane de oameni din întreaga lume au fugit din cauza unor astfel de războaie sau au fost strămutați ca minorități etnice. Aceste războaie sunt diferite de războaiele clasice. Noile războaie sunt purtate între grupuri de populație din cadrul unui stat. Spre deosebire de războaiele care urmăresc înfrângerea armatei adverse, noile războaie sunt îndreptate direct împotriva populației civile. „Deși în acestea […] este afectat doar un singur stat, ele provoacă adesea fluxuri transfrontaliere de refugiați“ (Heintze 1999, 59).
Sărăcia și foametea ca și cauză a fugii
În plus, sărăcia, în special sărăcia în masă, este considerată o cauză structurală a fugii. În acest context, foametea joacă un rol major. Deși există suficientă hrană la nivel mondial pentru a hrăni întreaga populație, tot mai mulți oameni mor din cauza bolilor legate de nutriție. Refugiații sărăciei sunt persoane „care fug sau pornesc în căutarea unor condiții de viață mai bune din cauza declinului economic al statelor sau regiunilor“ (Eid 1999, 70). De regulă, fuga de sărăcie are loc în mai multe etape. În primul rând, oamenii își părăsesc casele strămoșești, care le oferă oportunități de trai insuficiente sau inexistente. Apoi, se mută în cel mai apropiat oraș din țara lor. Apoi se mută în orașele vecine, în statele vecine și în alte regiuni din sud. Dacă nu li se oferă nicio perspectivă de asigurare a vieții, se refugiază în țările din Nord în căutarea unui loc de muncă și a unor mijloace de trai financiare (cf. Eid 1999, 70).
Creșterea demografică drept cauză a fugii
O altă cauză a fugii este creșterea demografică la nivel mondial, care duce la o deteriorare a condițiilor de viață. Chiar dacă unele țări industrializate occidentale au o densitate a populației mai mare decât unele țări în curs de dezvoltare, creșterea populației reprezintă o mare provocare pentru țările în curs de dezvoltare în special. În comparație cu densitatea populației lor, acestea dispun de mult prea puține resurse pentru a trăi în demnitate (cf. Eid 1999, 76).
Încălcarea drepturilor omului
Drepturile universale ale omului includ dreptul la respectarea vieții, interzicerea servituții, sclaviei și torturii, protecția împotriva privării arbitrare de libertate și interzicerea discriminării pe motive rasiale și religioase (cf. Maier-Borst 1999, 97). O încălcare a acestor drepturi ale omului îi determină adesea pe oameni să caute siguranța în alte domenii.
Refugiații din domeniul mediului
Pe lângă război și persecuție, foamete și sărăcie și încălcări ale drepturilor omului, degradarea mediului este, de asemenea, considerată o cauză a fugii. Poluarea excesivă a mediului poate face ca zonele afectate să devină improprii pentru cultivare sau chiar nelocuibile. Împrejurimile, acum în mare parte abandonate, ale reactorului nuclear de la Cernobîl, Ucraina, reprezintă cel mai cunoscut exemplu. Dar reziduurile de pesticide sau depunerea de substanțe poluante pot, de asemenea, să facă o țară nelocuibilă. Mult mai mulți refugiați de mediu sunt creați de degradarea treptată a mediului, care merge mână în mână cu prevenirea utilizării resurselor naturale. Catastrofele naturale provocate de om, cum ar fi schimbările climatice, pot, de asemenea, să facă zonele nelocuibile, astfel încât fuga este adesea singura soluție (cf. Biermann 1999, 87 și urm.).
Literatura de specialitate
Biermann, Frank (1999): Stirbt die Natur, flieht der Mensch. Distrugerea mediului înconjurător ca o cauză a zborului. În: Hutter, Franz-Joseph/ Mihr, Anja/ Tessmar, Carsten (eds.): Menschen auf der Flucht. Opladen: Leske + Budrich, 87-95.
Eid, Uschi (1999): Sărăcie, foamete, suprapopulare. În: Hutter, Franz-Joseph/ Mihr, Anja/ Tessmar, Carsten (eds.): Menschen auf der Flucht. Opladen: Leske + Budrich, 69-86.
Heintze, Hans-Joachim (1999): Kriege, Flucht Vertreibung. În: Hutter, Franz-Joseph/ Mihr, Anja/ Tessmar, Carsten (eds.): Menschen auf der Flucht. Opladen: Leske + Budrich, 59-68.
Maier-Borst, Michael (1999): Încălcările drepturilor omului ca o cauză a fugii. În: Hutter, Franz- Joseph/ Mihr, Anja/ Tessmar, Carsten (eds.): Menschen auf der Flucht. Opladen: Leske + Budrich, 97-112.
UNHCR (2017): Convenția din 1951 privind statutul refugiaților. Protocolul privind statutul refugiaților din 31 ianuarie 1967: https://www.uno- fluechtlingshilfe.de/uploads/media/GFK_Pocket_2015_01.pdf [26.03.2020].
Wahrig, Gerhard (2011): Wahrig Deutsches Wörterbuch. 9-a ed., Ed. Gütersloh/ München: Wissen Media.