Etnopluralismul este un concept teoretic al așa-numitei Noii Drepte. Termenul derivă din grecescul ethnos „popor“ și din latinescul pluralis „plural“ și propagă diversitatea popoarelor. Termenul inventat de Eichberg mai este numit și „rasism fără rase“. Nucleul teoriei constă în presupunerea unor caracteristici fundamentale, neschimbabile ale grupurilor de oameni. În plus, etnopluriștii subliniază faptul că fiecare grup este cu atât mai puternic cu cât membrii săi sunt mai asemănători între ei. O linie de argumentare biologistă trece în plan secund, în timp ce identitățile culturale mai degrabă unice sunt întărite (cf. Kellershohn 2016, 284-286).
Etnopluralismul – rasismul cultural
Acesta este un rasism „care – cel puțin la prima vedere – nu mai postulează superioritatea anumitor grupuri sau popoare față de altele, ci se „limitează“ la a afirma nocivitatea oricărei estompări a granițelor și incompatibilitatea modurilor de viață și a tradițiilor“ (Balibar 1990, 28). Conceptele de „rasă“ sunt înlocuite de înlocuitori conceptuali precum „cultură“ sau „etnie“ pentru a face ca vechile concepte să pară modernizate. Cu toate acestea, acești termeni au conotații similare cu cele ale rasei, motiv pentru care cercetările privind rasismul vorbesc, de asemenea, despre o tranziție de la rasismul genetic la cel cultural (cf. Hall 2000, 11).
Eterogenitatea este negată
Potrivit filosofului Étienne Balibar, etnopluralismul este un rasism „a cărui temă dominantă nu mai este ereditatea biologică, ci irevocabilitatea diferențelor culturale“ (Hall 2000, 11). Căci, „cu referire la descoperirile antropologice, etnologice și psihologice, este subliniată obiectivitatea unei diversități și inegalități a popoarelor – în sens diferențialist“ (Lausberg 2013, 173). Nu se mai propagă superioritatea propriei culturi sau națiuni, ci mai degrabă „unitățile cultural-teritoriale fixe […] sunt omogenizate ca cercuri culturale. Eterogenitatea în cadrul culturilor definite este negată la fel de mult ca și conexiunile istorice și continuitatea între unitățile construite“.
Literatură
Balibar, Étienne (1990): Există un „neo-racism“? În: Balibar, Étienne/ Wallerstein, Immanuel (eds.): Race, Class, Nation. Ambivalent Identities. Hamburg: Argument, 23-39.
Hall, Stuart (2000): Rasismul ca discurs ideologic. În: Räthzel, Nora (ed.): Theories on Racism. Hamburg: Argument, 7-16.
Kellershohn, Helmut (2016): Umvolkung. În: Gießelmann, Bente/ Heun, Robin/ Kerst, Benjamin et al (eds.): Handwörterbuch rechtsextremistischer Kampfbegriffe. Schwalbach: Wochenschau Verlag, 284-286.
Lausberg, Michael (2013): Das Thema Migration in der Jungen Freiheit und der Deutsche Stimme. În: Kellershohn, Helmut (ed.): Die deutsche Stimme in der jungen Freiheit. Münster: Unrast, 164-194.