Etnocentrism

Termenul etnocentrism provine din cuvântul grecesc ethnos „popor“. Poporul se mută în centru ca doctrină, ideologie sau curent intelectual.

Un termen interdisciplinar

Între timp, etnocentrismul a devenit un termen comun care își găsește o aplicare interdisciplinară. Este folosit în psihologie, științe sociale și științe politice. Etnocentrismul este înțeles ca fiind prejudecata unui individ față de persoane și grupuri străine din punct de vedere cultural. Persoana respectivă privește prin ochelarii propriei culturi („propriul grup“), o transformă în standard și interpretează cealaltă cultură respectivă („grupul străin“) pe această bază. Acest lucru duce la un transfer nereflectat de atitudini din propria cultură. Împreună cu aceasta, pot fi observate tendințe normative: Oamenii consideră că propria lor cultură și religie sunt bune, morale și virtuoase. Grupurile din afară, pe de altă parte, sunt văzute ca fiind rele, imorale și amenințătoare.

Prejudecăți și stereotipuri

Astfel, joacă un rol și stereotipurile și prejudecățile, care, dacă nu sunt reconsiderate, pot deveni baza unui comportament rasist sau naționalist: „Etnocentrismul depășește simpla xenofobie, în sensul că străinul nu este văzut doar ca fiind străin și, prin urmare, înfricoșător, ci mai ales ca fiind `inferior‘ datorită unui sentiment exagerat de noi“ (Wahle 2017, 231).

Contraconceptul definitoriu al etnocentrismului este policentrismul, care pledează pentru o atitudine deschisă și tolerantă față de persoane cu alte culturi, moduri de viață și opinii. Unicitatea și independența altor culturi sunt respectate, iar propriile valori și atitudini culturale sunt reflectate în mod critic în acest proces.

Etnocentrismul se referă la tendința unui grup de a-și considera propria cultură, tradiții, valori și norme ca fiind superioare și „corecte“ în comparație cu alte culturi și grupuri. Etnocentrismul îi poate determina pe oameni să considere alte culturi ca fiind „străine“, „exotice“ sau „inferioare“ și să le devalorizeze sau să le discrimineze. Etnocentrismul poate duce, de asemenea, la prejudecăți, stereotipuri și conflicte între diferite grupuri. Este important de reținut că etnocentrismul nu se bazează doar pe etnie, ci poate fi bazat și pe alți indicatori de identitate, cum ar fi religia, limba, sexul sau orientarea sexuală.

Etnocentrismul este un mod de gândire în care propria cultură, religie sau națiune este considerată ca fiind autoritară în evaluarea și interpretarea lumii. Nu înseamnă doar valorizarea propriei culturi, ci și disprețuirea sau respingerea altor culturi. Persoanele etnocentrice au tendința de a-și considera propria moștenire culturală ca fiind singura bază legitimă pentru valori și norme și evaluează alte culturi în consecință. Acest lucru poate duce la o percepție distorsionată și negativă a altor culturi.

Etnocentrismul se poate manifesta la diferite niveluri. La nivel individual, etnocentrismul poate duce la prejudecăți și discriminare, de exemplu atunci când o persoană este respinsă sau discriminată din cauza originii sale culturale. La nivel societal, etnocentrismul poate duce la inegalitate socială și rasism. De asemenea, poate contribui la alimentarea conflictelor dintre diferite culturi sau națiuni.

Este important de subliniat faptul că etnocentrismul nu este o trăsătură umană universală, ci o construcție culturală care poate varia de la o cultură la alta. Diversitatea culturală și interculturalitatea sunt elemente importante pentru o societate deschisă și tolerantă, care promovează respectul și recunoașterea diferitelor culturi și perspective.

Literatură

Ahlheim, Klaus (2013): Rechtsextremismus, Ethnozentrismus, politische Bildung. Kritische Beiträge zur Bildungswissenschaft, vol. 8. Hanovra: Offizin.

Hagedorn, Jörg et al. (eds.) (2010): Etnicitate, gen, familie și școală: eterogenitatea ca o provocare educațională. Wiesbaden: VS.

Sumner, William Graham (2007): Folkways. A Study of Mores, Manners, Customs and Morals (Un studiu al moravurilor, manierelor, obiceiurilor și moralității). Retipărire Cosimo Classics. New York: Dover Publications.

Wahle, Stefan (2017): Fremdheitserlebnisse und Helferphantasien unter dem Einfluss von Ehtnozentrismus. 2nd ed. Norderstedt: Books on Demand.