Emic vs. etic

Termenii emic și etic își au originea în etnolingvistică. Aceștia descriu două perspective de cercetare științifico-metodologică opuse. În științele sociale și în cercetarea comparativă și interculturală, cercetătorii pot adopta, de asemenea, o abordare emică sau etică.

Perspectiva externă și internă

Perspectiva emică se bazează pe o viziune internă adecvată din punct de vedere cultural – aceasta încearcă să privească fenomenele prin ochii celor afectați, creând astfel idealul umanist al „perspectivității“. Abordarea emică intenționează să descopere aspectele relevante din punct de vedere funcțional în cadrul unei culturi.

Pe de altă parte, în abordarea etic, cercetătorii adoptă un punct de vedere din afara culturii studiate și încearcă să se conformeze idealului de „obiectivitate“ al științelor naturale. În acest fel, se urmărește găsirea unor standarde de comparație universal valabile (cf. Helfrich-Hölter 2013, 27).

Cu privire la apariția termenilor

Cei doi termeni au fost utilizați pentru prima dată de către lingvistul și antropologul american Kenneth Pike în cartea sa Language in Relation to a Unified Theory of the Structure of Human Behavior (1967). Cuvintele germane emisch și etisch au fost derivate din termenii englezi emic și etic. Aceștia provin din lingvistică – fonetica descrie trăsăturile sonore care pot fi folosite pentru a descrie inventarul sonor al tuturor limbilor, în timp ce fonemica identifică acele trăsături sonore care contribuie la diferențierea semnificației în cadrul limbii studiate. Ulterior, perechea de termeni a fost preluată și modificată de Harris.

Scopul abordării etice este de a investiga influența culturii asupra acțiunii și gândirii individuale. Aceasta este văzută ca o variabilă „independentă“, de exemplu, sub forma condițiilor școlare sau a stilurilor educaționale, care influențează variabilele „dependente“ (învățare, acțiune).

Conform abordării emic, însă, cultura este un factor din interiorul individului, adică o parte integrantă a gândirii și acțiunii umane.

Diferențe între abordări

Cele două abordări pot fi, de asemenea, legate de motivele și cauzele pentru anumite acțiuni. Cauzele acțiunii nu trebuie neapărat să fie conștiente pentru persoana în cauză și pot fi astfel examinate din perspectiva etic. Dacă, pe de altă parte, motivele propriilor acțiuni și ale gândirii sunt explicate de persoana în cauză însăși, aceasta face cercetări din perspectiva emică.

Lohmeier oferă următorul exemplu de abordare emică: o persoană catolică nord-irlandeză care investighează problemele din țara sa de origine și care aparține domeniului cercetat. În schimb, un german de nord protestant care desfășoară un proiect similar într-un oraș catolic din Irlanda de Nord ar fi un exemplu de abordare etic (cf. Lohmeier 2017, 31).

Emic vs. etic?

Perspectivele etic și emic nu se exclud reciproc, ci mai degrabă se completează reciproc. Jacobs și Helfrich-Hölter se referă la Berry: „Pentru un studiu etic comparativ a două culturi, fiecare dintre ele trebuie să fie analizată emic. Potrivit opiniei sale, la începutul unui studiu cultural comparativ, cercetătorii urmăresc un concept care își are originea în propria cultură, adică este emic (cf. Jacobs 2000; Helfrich-Hölter 2013).

Datorită abordării impuse-etice, acesta devine, de asemenea, un concept emic în cadrul culturii străine prin transferul observațiilor dintr-o cultură în alta. Printr-o modificare, se poate crea un concept emic și pentru cultura străină, astfel încât studiile emice să se desfășoare în ambele culturi în paralel. În cazul în care conceptele studiate se suprapun, este posibilă o comparație interculturală (cf. Jacobs 2000, 132).

Literatura de specialitate

Harris, Marvin (1976): Istoria și semnificația distincției emic/ etic. În: Annual Review of Anthropology. Ed. a 5-a. New York: Columbia University, 329-350.

Helfrich-Hölter, Hede (2013): Psihologia culturală comparată. Wiesbaden: Springer.

Jacobs, Gabriele (2000): Cultural differences in justice perceptions of European managers: a comparative study of personal decisions in the banking sector. Münster: LIT.

Lohmeier, Christine (2017): Between „gone native“ and „one of us“: reflections on etic and emic positioning on the research field. În: Scheu, Andreas M. (ed.): Evaluating Qualitative Data: Strategies, Procedures and Methods of Interpreting Non-standardised Data in Communication Studies (Evaluarea datelor calitative: strategii, proceduri și metode de interpretare a datelor nestandardizate în studiile de comunicare). Münster: Springer, 29-39.

Pike, Kenneth (1967): Language in Relation to a Unified Theory of the Structure of Human Behavior (Limbajul în relație cu o teorie unificată a structurii comportamentului uman). Haga [et al:] Mouton.