Dramatizarea și de-dramatizarea genului

În comportamentul și comunicarea care reflectă genul, există adesea problema că, pe de o parte, categoria de gen construită social ar trebui să fie dizolvată pentru a sprijini individualitatea oamenilor. Pe de altă parte, însă, de multe ori, genul trebuie abordat mai întâi pentru a clarifica diferențele sociale. Pentru a aborda această ambivalență în mod corespunzător, trebuie să apară un echilibru între dramatizarea și de-dramatizarea genului.

Dramatizarea

În dramatizare, aspectele de gen sunt subliniate în mod explicit. Problema în acest caz este că grupurile de gen sunt dihotomizate și se pierd diferențele din cadrul grupurilor de gen, ceea ce poate duce la manifestarea stereotipurilor de gen. Dacă un rol de gen este mai întâi construit sau vizualizat, pentru ca apoi să fie deconstruit din nou, există pericolul unei mai puternice imprimări a rolului de gen tradițional. În consecință, este necesară o tratare diferențiată și precisă a referinței de gen respective. Dramatizarea are sens dacă se dorește ca omologul să fie stimulat să se gândească la relațiile de gen. Dramatizarea genului este deosebit de potrivită în situațiile în care există discriminare de gen sau în care este împiedicată dezvoltarea diversității individuale.

De-dramatizarea

Atribuțiile sau particularitățile legate de gen sunt evitate, dar fără a fi neutralizate. De-dramatizarea servește la conștientizarea altor categorii care disting oamenii între ei la nivel individual sau societal și care nu sunt legate de genul construit. Are sens să se utilizeze de-dramatizarea ca o consecință sau reacție la o situație de gen-dramatizantă pentru a o pune în perspectivă. Aceasta poate fi utilizată, de exemplu, atunci când omologul evidențiază în mod regulat diferențele de gen prin atribuirea anumitor caracteristici sau abilități femeilor sau bărbaților.

Literatură

Debus, Katharina (2012): Dramatizarea, de-dramatizarea și nedramatizarea în educația care reflectă genul. În: Debus, Katharina/ Könnecke, Bernard/ Schwerma, Klaus/ Stuve, Olaf (eds.): Geschlechterreflektierte Arbeit mit Jungen an der Schule. Texte de pedagogie și formare continuă în jurul muncii, genului și educației băieților. Berlin: Dissens e. V., 149-158.

Frohn, Judith/ Süßenbach, Jessica (2012): Sportul școlar sensibil la gen. Satisfacerea diferitelor nevoi ale fetelor și băieților în sport cu competențe de gen. În: Sportpädagogik. Zeitschrift für Sport, Spiel und Bewegungserziehung 6/2012, 2-7.