Cultura de context scăzut

Un context se referă la „circumstanțele în care este înțeles un eveniment, o situație sau o idee“. (cf. Dicționar Oxford 2018) Cuvântul provine din latină și înseamnă „a pune laolaltă“ sau „a face o conexiune“ (Kittler et al. 2005, 67). De aici derivă termenul de Low Context Culture (cultură de context scăzut). Acesta descrie o cultură a cărei înțelegere tinde să necesite puține informații de bază pentru a se comporta în mod corespunzător. Cu alte cuvinte, este o cultură în care se pot face cu ușurință conexiuni între informații. Cultura de context scăzut este strâns legată de termenul de cultură de context ridicat.

Context de bază: limbaj și concepte mentale

Conceptul de Cultură de context scăzut a fost inventat de Edward Hall. El pornește de la limbaj ca „canal de comunicare“ între oameni și lumea exterioară. Deoarece oamenii absorb zilnic o mare cantitate de informații diferite, ei trebuie să se folosească de anumite sisteme mentale pe care le-au dobândit în cursul copilăriei și mai târziu în viață prin intermediul casei părintești și al mediului înconjurător. Acest lucru este important pentru a putea absorbi, clasifica și interpreta cât mai repede posibil cât mai multe informații în interacțiunile zilnice. Cunoștințele deja existente sunt întotdeauna legate de informații noi. Integrarea în cunoștințele deja existente trebuie înțeleasă ca o contextualizare. În acest context, Hofstede și Hofstede vorbesc, de asemenea, despre un „software al minții“ – un program mental care modelează propriile modele de gândire, de sentiment și de acțiune (cf. Hofstede/ Hofstede 2005, 3).

Transmiterea conceptelor mentale poate fi, de asemenea, descrisă ca un cod. În cazul în care o cultură are un cod foarte distinctiv, în care trebuie internalizate multe lucruri pentru a înțelege contextul, aceasta se numește o cultură cu context ridicat. Aceasta include, de exemplu, culturile Chinei și Japoniei, deoarece sunt necesare anumite cunoștințe de istorie și natură, precum și de fonetică a cuvintelor doar pentru a înțelege și recunoaște limba scrisă.

Pe de altă parte, într-o cultură cu context scăzut, cum ar fi cea din SUA, Germania și Scandinavia, comunicarea este mult mai explicită (cf. Hall 1976, 91 și urm.). Limbile de acolo sunt mai flexibile și mai schimbătoare în ceea ce privește fonetica, vocabularul și sintaxa și, prin urmare, mult mai adaptabile. Acest lucru face ca persoanele care sunt mai puțin elaborate în limba și cultura respectivă să înțeleagă și să o folosească mai ușor în scopuri de comunicare. Responsabilitatea pentru o comunicare reușită este astfel mai bine distribuită între indivizi. Cu toate acestea, culturile cu context scăzut sunt, de asemenea, mai puțin economice ca urmare a acestui fapt, deoarece este nevoie de mai mult timp pentru a exprima lucruri (cf. Hall 1976, 113 și urm.).

Cultura ca proces de selecție

În lucrarea sa Beyond Culture, Hall afirmă: „Una dintre funcțiile culturii este aceea de a oferi un ecran extrem de selectiv între om și lumea exterioară“. (Hall 1976, 85) Pentru Hall, cultura este, prin urmare, selecția lucrurilor spre care ne îndreptăm procesele de atenție, dar pe care, de asemenea, le blocăm sau le ignorăm (conștient sau inconștient). Modul în care sunt direcționate procesele noastre de atenție depinde de subiect sau de activitate, de situație, de statutul fiecăruia în sistemul social, de experiențele anterioare și de cultura generală (cf. Hall 1976, 87). Cu cât contextul este mai important în înțelegerea unei culturi, cu atât mai mare este gradul de conștientizare a acestor procese de alegere selectivă.

Termenul de cultură este utilizat astăzi în primul rând pentru cultivarea socială și se referă, de exemplu, la domenii precum educația, literatura și arta. Totuși, dacă cultura este gândită ca un software mental, ea implică în special și conceptele mentale de gândire, sentiment și comportament (cf. Hofstede/ Hofstede 2005, 3). Aceasta include, de exemplu, comportamente tipice mai mici, cum ar fi salutul, obiceiurile alimentare sau standardele de igienă, dar și capacitatea de a simți și de a exprima diverse emoții, cum ar fi rușinea, dragostea, bucuria, tristețea etc. (cf. Hofstede/ Hofstede 2005, 4 și urm.).

Cultura ca fenomen colectiv

Potrivit lui Hofstede și Hofstede, cele patru aspecte – simboluri, eroi, ritualuri și valori – sunt cele mai decisive pentru o anumită cultură. Acestea includ categorii precum națiunea, religia, sexul, generația și clasa socială. Acestea se manifestă de la o vârstă fragedă și continuă să se reproducă de la o generație la alta (cf. Hofstede/ Hofstede 2005, 9 și urm.): „Cultura este întotdeauna un fenomen colectiv, deoarece este cel puțin parțial împărtășită cu oamenii care trăiesc sau au trăit în același mediu social, mai degrabă decât din genele cuiva.“  (germană: „Cultura este întotdeauna un fenomen colectiv, deoarece este cel puțin parțial împărtășită cu oamenii care trăiesc sau au trăit în cadrul aceluiași mediu social, mai degrabă decât din genele cuiva.“) (Hofstede/ Hofstede 2005, 4) Cultura depinde, așadar, de mediul extern și nu de ereditate.

Divizarea lui Hall în cultură de context înalt și cultură de context scăzut a fost criticată, mai ales recent. Criticile vizează bipolarizarea, generalizarea excesivă și lipsa dovezilor empirice. În plus, conceptul este criticat în unele medii ca fiind depășit, deoarece ne aflăm într-o epocă din ce în ce mai globalizată și în schimbare rapidă (cf. Kittler et al. 2005, 67).

Literatura de specialitate

Hall, Edward T. (1976): Dincolo de cultură. New York: Anchor Books.

Hofstede, Geert/ Hofstede, Gert Jan (2005): Cultures and Organizations (Culturi și organizații). Software of the Mind. Intercultural Cooperation and its Importance for Survival (Cooperarea interculturală și importanța ei pentru supraviețuire). New York: Mc Graw-Hill.

Kittler, Markus G./ Rygl, David/ Mackinnon, Alex (2011): Dincolo de cultură sau dincolo de control? Revizuirea utilizării conceptului de context înalt/jos al lui Hall. În: International Journal of Cross Cultural Management 11 (1). Stirling/ Erlangen-Nürnberg, 67. http://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/1470595811398797?journalCode=ccma [28.06.2018].

Dicționar Oxford. „Culture“. https://en.oxforddictionaries.com/definition/culture [25.06.2018].