Cultură

Definiții ale cercetătorilor și definiția UNESCO

Există numeroase definiții, uneori foarte diferite, ale conceptului de cultură, după cum se poate observa în cele ce urmează:

1. „Cultura este programarea colectivă a minții care îi distinge pe membrii unui grup sau ai unei categorii de oameni de un alt grup sau categorie de oameni“ (Hofstede 1991), afirmă cercetătorul în domeniul culturii Geert Hofstede.

2. Etnologul american Clifford Geertz a formulat următoarea definiție: „Cultura este modul în care oamenii comunică, transmit și își dezvoltă cunoștințele și atitudinile față de viață. Cultura este modelul de creare a sensurilor în cadrul căruia oamenii își interpretează experiențele și își ghidează acțiunile.“ (Geertz 1973)

3. Alexander Thomas încearcă, de asemenea, să abordeze conceptul de cultură: „Cultura este un fenomen universal. Toți oamenii trăiesc într-o cultură specifică și o dezvoltă în continuare. Cultura structurează un câmp de acțiune specific populației, de la obiectele create și utilizate până la instituții, idei și valori. Cultura se manifestă întotdeauna într-un sistem de orientare tipic unei națiuni, societăți, organizații sau grupuri. Acest sistem de orientare este format din simboluri specifice (de exemplu, limbajul, gesturile, expresiile faciale, îmbrăcămintea, ritualurile de salut) și se transmite în societatea, organizația sau grupul respectiv, adică se transmite generației următoare. Sistemul de orientare definește pentru toți membrii apartenența lor la societate sau la grup și le permite să se descurce în propriul mediu. Cultura influențează percepția, gândirea, valorile și acțiunile tuturor membrilor societății respective. Pe de o parte, sistemul de orientare specific culturii creează posibilități și stimulente pentru acțiune, dar, pe de altă parte, creează și condiții pentru acțiune și stabilește limite pentru acțiune.“ (Thomas 1996)

4. În definiția Comisiei UNESCO se precizează: „Cultura poate fi privită în sensul cel mai larg ca fiind totalitatea aspectelor spirituale, materiale, intelectuale și emoționale unice care caracterizează o societate sau un grup social. Aceasta include nu numai arta și literatura, ci și modurile de viață, drepturile fundamentale ale omului, sistemele de valori, tradițiile și credințele“. (Comisia UNESCO 1983, 121)

5. Tylor, Cassirer, Trompenpaars/Hampden-Turner, Hansen și Werlen abordează, de asemenea, o definiție din perspective destul de diferite: „(Cultura este) în cel mai larg sens etnografic, acea întruchipare a cunoașterii, a credinței, a artei, a moralității, a legii, a obiceiurilor și a tuturor celorlalte capacități și obiceiuri pe care omul, ca membru al societății, le-a dobândit.“ (Tylor 2011)

6. „Privită în ansamblu, cultura ar putea fi descrisă ca fiind procesul de autoeliberare progresivă a omului. Limba, arta, religia și știința formează faze distincte în acest proces. În toate acestea, omul descoperă și dovedește o nouă putere – puterea de a-și construi propria sa lume, o lume „ideală“.“ (Cassirer 2007, 345)

7. Un pește își descoperă nevoia de apă doar atunci când nu se mai află în ea. Propria noastră cultură este ca apa pentru un pește. Ea ne susține. Trăim și respirăm prin ea. (Trompenaars/ Hampden-Turner 2012, 27)

8. Cultura înseamnă un comportament colectiv uniform. (…) Fenomenul culturii este compus din trei factori, standardizarea, comunicarea și colectivitatea.“ (Hansen 2011, 29 u. 32)

9. „În accepțiune sociologică, cultura se referă la totalitatea modurilor de acțiune evaluată și evaluativă ale membrilor unei societăți, precum și la rezultatele acestora. „Cultura“ nu trebuie înțeleasă nici în mod pur material, ca o sumă de artefacte, nici exclusiv în sens abstract, ca un sistem de valori, deoarece termenul implică ambele aspecte.“ (Werlen 2008, 359)

Literatură

Cassirer, E. (2007): Încercare despre om. Introducere la o filosofie a culturii. Ed. a 2-a. Hamburg.

Comisia germană pentru UNESCO (ed.) (1983): Conferința mondială privind politica culturală. Raportul final al conferinței internaționale organizate de UNESCO în Mexico City între 26 iulie și 6 august 1982. În: UNESCO Conference Reports, nr. 5. München: Saur 1983, 121.

Hansen, K. P. (2011): Cultura și studiile culturale. Ed. a 4-a. Tübingen/ Basel.

Trompenaars, F./ Hampden-Turner, C. (2012): Riding the Waves of Culture. Understanding Diversity in Global Business. Ed. a 3-a. Londra/ Boston.

Tylor, E. B. (2011): Primitive Culture. În: Hansen, K. P. (ed.) (2011): Culture and Cultural Studies. 4th ed. Tübingen: Basel, 29.

Werlen, B. (2008): Geografie socială. Ed. a 3-a. Bern.