Comunicarea interculturală se referă la o „interacțiune interpersonală cu ajutorul codurilor lingvistice între membrii unor grupuri sau culturi diferite“ și este compusă din termenul interculturalitate, un „termen care desemnează concepția filosofică și cultural-științifică a relațiilor dintre […] culturi“ și cuvântul latin communicatio „comunicare/înțelegere“ (Metzler Lexikon 2013, 343-344 u. 389).
Forma de interacțiune
În acest context, „modul de comunicare studiat în special în contextul etnolingvisticii, pragmaticii și sociolingvisticii“ sub forma „discursului, a gesturilor, a expresiilor faciale“ (Lexikon der Sprachwissenschaft 2008, 302) și, potrivit lui Lüsebrink, luând în considerare și „cultura materială“ (Lüsebrink 2004, 10), reprezintă o formă de interacțiune „între persoane din diferite cercuri (sub)culturale, a căror comunicare reușită este adesea compromisă de prejudecăți (stereotipuri) și neînțelegeri datorate diferențelor culturale“ (Lexikon der Sprachwissenschaft 2008, 302).
Calificare cheie
Termenul a fost inventat în anii 1960 în SUA, în cadrul formării conceptelor teoretice pentru studiile interdisciplinare de comunicare. Începând cu anii 1970, în Germania a avut loc, de asemenea, o dezvoltare a cercetărilor empirice, cu accent pe „legătura dintre limbă, situații și identitate cu formele și interpretările acțiunii“ (Metzler Lexikon 2013, 344).
În contextul unei globalizări în continuă avansare, acel „proces dinamic (de comunicare) condiționat de empatie, toleranță și cunoștințe specifice unei culturi formează obiectivul producerii de sensuri comune“ și, în acest context, reprezintă o calificare-cheie solicitată astăzi în „toate domeniile societății“ (Metzler Lexikon 2013, 344).
Sistemul de orientare culturală
Potrivit lui Podsiadlowski, este vorba despre o adaptare la alte culturi, care presupune o competență (interculturală). Este vorba despre „înțelegerea sistemului de orientare a percepției, gândirii și valorilor […] altor culturi“ și aplicarea acestuia în propria „gândire și acțiune în câmpul de acțiune cultural străin“ (Podsiadlowski 2004, 50). De exemplu, comunicarea interculturală contribuie la „o activitate internațională de succes“ în contextul călătoriilor de afaceri (cf. Podsiadlowski 2004, 45-47).
Etnologie și putere
Pentru Lüsebrink, pe de altă parte, „considerațiile privind contextul istoric“, precum și procesele de dezvoltare actuale, ținând cont de evoluția mass-media, joacă, de asemenea, un rol esențial în obținerea unei imagini de ansamblu cât mai diferențiate a comunicării interculturale (cf. Lüsebrink 2004, 12).
În același timp, el critică orientarea sa puternică spre sfera de acțiune a economiei, referindu-se la „centrele sociale de putere“, precum și „instrumentalizarea inumană a acesteia de către aceste centre“, care rezultă adesea. Adevăratul domeniu de activitate al antropologiei, și anume cercetarea „conceptului de cultură“ complex și multistratificat, este ratat dacă nu sunt luate în considerare „grupurile și societățile care trăiesc la periferie, [adică] la marginea puterii în sistemul global“ (Lüsebrink 2004, 46 și urm.). De asemenea, este îndoielnic în ce măsură adaptarea unilaterală la contexte culturale străine, pusă în joc de Podsiadlowski, poate permite o coexistență umană de succes pe termen lung.
Literatura de specialitate
Bußmann, Hadomud (2008): Comunicarea interculturală. În: Lexikon der Sprachwissenschaft. Ed. a 4-a. Stuttgart: Kröner, 302.
Lüsebrink, Hans-Jürgen (2004): Concepts of Intercultural Communication. Abordări teoretice și referințe practice într-o perspectivă interdisciplinară. St. Ingbert: Röhrig Universitätsverlag.
Müller-Hartmann, Andreas (2013): Intercultural Communication. În: Nünning, Ansgar (ed.): Metzler Lexikon. Teoria literară și culturală. Abordări – Persoane – Termeni de bază. Ed. a 5-a. Stuttgart/ Weimar: J. B. Metzler, 344.
Podsiadlowski, Astrid (2004): Comunicare și cooperare interculturală. Formarea competenței interculturale. Cu exerciții și studii de caz. München: Franz Vahlen.
Schmidt, Siegfried J. (2013): Teoria comunicării. În: Nünning, Ansgar (ed.): Metzler Lexikon. Teoria literară și culturală. Abordări – Persoane – Termeni de bază. Ed. a 5-a. Stuttgart/ Weimar: J. B. Metzler, 389.
Sommer, Roy (2013): Interculturalitate. În: Nünning, Ansgar (ed.): Metzler Lexikon. Teoria literară și culturală. Abordări – Persoane – Termeni de bază. Ed. a 5-a. Stuttgart/ Weimar: J. B. Metzler, 343 f.