Termenul „Cancel culture“ provine din America și se referă inițial la excluderea colectivă a unei persoane sau organizații din cauza unei declarații ofensatoare sau discriminatorii făcute de aceasta. Rădăcinile acestui fenomen se află în social media, unde „cultura cancel“ poate fi practicată prin retragerea majoritară a atenției mediatice.
Potențial constructiv
Conform acestei înțelegeri, acuzația de practicare a „culturii de anulare“ ar putea, teoretic, să indice o defăimare pripită a unei persoane și să conducă la o discuție constructivă în care, de exemplu, se discută conținutul discriminatoriu al unei declarații. Cu toate acestea, în practică, utilizarea termenului se abate adesea de la potențialul său constructiv real.
Utilizarea politică
De facto, „cultura Anulează“ este folosită în principal ca termen de luptă politică împotriva persoanelor care, în opinia lor, evidențiază conținutul discriminatoriu repetitiv al unei persoane (proeminente). Un exemplu în acest sens este protestul mediatic pe care Joanne K. Rowling l-a atras pentru că ar fi atras atenția de mai multe ori prin tweet-uri presupus a fi transfobice (cf. Schwarz 2020). Astfel, rareori este vorba de un boicot din cauza unei abateri punctuale, ci mai degrabă de vizualizarea unei presupuse discriminări repetate. Dacă discriminarea are loc în mod real este, desigur, întotdeauna deschisă discuției și este, în principiu, controversată și uneori amarnic dezbătută.
Fulg de nea
Termenul „cultură de anulare“ pare să fie sinonim cu acuzația de „corectitudine politică“. Ambele expresii se caracterizează prin faptul că își imaginează o mare mulțime care ar cenzura (și ar putea cenzura) libertatea de exprimare. Cu toate acestea, scopul imaginabil al celor criticați ar putea fi, de asemenea, acela de a relativiza acuzația de discriminare, fără a fi nevoiți să se confrunte cu critica propriu-zisă. Astfel, dezbaterea este posibil să se încheie înainte de a se naște. În acest scop, criticii sunt deseori acuzați de hipersensibilitate, așa cum se manifestă în termenul depreciativ „Generația fulgilor de zăpadă“, care este prezentată ca fiind foarte sensibilă și fragilă din punct de vedere psihologic.
Wokeness
Termenul de „wokeness“ (înviorare) este, de asemenea, folosit într-o exagerare polemică pentru a-i denigra pe „Fulgi de zăpadă“. Pe de altă parte, o definiție neutră a termenului „wokeness“ ar fi aceea că se urmărește o sensibilizare cuprinzătoare, fără ca aceasta să fie vreodată pe deplin realizată.
Scrisoare despre justiție
Un alt punct comun cu dezbaterea privind „corectitudinea politică“ este cel al oponenților. Cele 150 de semnături ale revistei Harper’s Magazine A Letter on Justice and Open Debate, publicată în 2020, care se pronunță împotriva „culturii de anulare“, provin toate de la actori proeminenți din industria artistică și media. Acesta este un grup privilegiat care îi acuză pe anumiți activiști și grupuri politice, în special pe cei de stânga, de ‚cancel culture‘. Juristul și fostul secretar american al Muncii, Robert Reich, evaluează astfel Scrisoarea Justiției:
„Am refuzat să semnez scrisoarea deoarece Trumpismul, rasismul, xenofobia și sexismul au avut o influență atât de liberă și de malignă în ultimii ani încât ar trebui să onorăm și să respectăm exprimarea furiei și a durerii sufletești care se face în sfârșit auzită.“ (Black, 2020)
Literatură
„Mărturisește-ți păcatele – Poliția limbii“: https://www.kontextwochenzeitung.de/debatte/487/beichte-deine-suenden-6895.html
Harper’s Magazine (2020): O scrisoare despre justiție și dezbatere deschisă: https://harpers.org/a-letter-on-justice-and-open-debate/
Orzessek, Arno (2020): Din Feuilletons. Când corectitudinea politică devine norma. În: Deutschlandfunk Kultur: https://www.deutschlandfunkkultur.de/aus-den-feuilletons-wenn-politische-korrektheit-zur-norm.1059.de.html?dram:article_id=468280
Pilarczyk, Hannah (2020): Dezbatere privind cultura de anulare Multe falii, multe lupte. În: Spiegel Online: https://www.spiegel.de/kultur/cancel-culture-viele-graeben-viele-kaempfe-essay-a-60615caf-c115-467e-a2e3-3e3e7bdca606
Dicționar de cultură populară: Cancel Culture. https://www.dictionary.com/e/pop-culture/cancel-culture/
Schmitt, Uwe (2016): Răsfățații „fulgi de zăpadă“ și dușmanii lor. https://www.welt.de/vermischtes/article159946299/Die-verhaetschelten-Schneeflocken-und-ihre-Feinde.html.
Schwarz, Carolina (2020): Offener Brief gegen „Cancel Culture“: Die Vielfalt im Diskurs. În: Taz: https://taz.de/Offener-Brief-gegen-Cancel-Culture/!5694595/
Schwarzer, Matthias (2020): Dieter Nuhr și indignarea: Ce este de fapt „Cancel Culture“? În: RND Redaktionsnetzwerk Deutschland: https://www.rnd.de/medien/cancel-culture-was-ist-das-und-warum-benutzen-dieter-nuhr-und-andere-den-begriff-6CAKQ5TQRJCJFDJ3WIMY4S7GT4.html.
Dicționar urban: generația fulgilor de zăpadă. https://www.urbandictionary.com/define.php?term=snowflake%20generation