Achiziția limbii – sau dezvoltarea limbii – se referă la procesul de învățare a unei limbi noi. În cadrul acestui proces, sunt dobândite regulile proprii ale limbii în materie de pronunție, gramatică și vocabular (cf. Metzler Lexikon Sprache 2016, 639).
Achiziționarea limbii materne/achiziționarea primei limbi
Pentru a vorbi „corect“ o limbă, nu este necesar să poți numi regulile acesteia. Este suficient dacă aceasta poate fi folosită. De obicei, vorbitorii fac acest lucru în mod automat atunci când vorbesc în limba lor maternă – numită și prima limbă.
Atunci când un copil mic învață să vorbească, el sau ea începe să dobândească limbile din jurul său. Acest lucru se numește achiziție necontrolată a limbilor. Copilului nu i se comunică în mod explicit regulile proprii ale limbii, ci le formează singur (cf. Metzler Lexikon Sprache 2016, 639 și urm.).
Pentru a face acest lucru, copilul își formează o „schemă mentală“ (Bickes/Pauli 2009, 34): Acesta transferă regulile deja cunoscute către alte cuvinte. Un exemplu în acest sens este trecutul, care se mai numește și trecutul simplu. Un verb la timpul trecut poate fi format fie slab, de exemplu, spune – am spus, fie puternic, de exemplu, cântă – am cântat. Copiii dobândesc mai întâi schema pentru a forma forme slabe, cum ar fi I said. Această schemă este transferată și la alte verbe. În acest fel, se formează enunțuri suprageneralizate precum singen – ich singte, care continuă să fie folosite chiar și atunci când sunt corectate. Acest lucru arată cât de ferm este ancorată schema mentală în copil. Odată ce au înțeles timpul trecut al verbelor puternice, aceștia folosesc forma corectă din punct de vedere gramatical (cf. Bickes/Pauli 2009, 34).
Dubla achiziție a primei limbi
O persoană poate avea nu doar una, ci și mai multe limbi materne. În cazul în care un copil învață simultan două sau mai multe limbi înconjurătoare la vârsta de până la trei ani, se vorbește de dubla achiziție a primei limbi (cf. Bickes/ Pauli 2009, 92).
Achiziționarea celei de-a doua limbi
Atunci când un copil de trei ani sau mai mare învață o limbă nouă, se pot distinge două tipuri de achiziție lingvistică. Copilul poate învăța noua limbă în același mod ca și prima (primele) limbă (limbi).
În acest caz, achiziția este necontrolată. În acest caz, limba învățată este utilizată zilnic în viața de zi cu zi, deoarece este, de exemplu, limba națională. Ea nu este dobândită în cadrul unui curs, ci, de exemplu, în conversații între prieteni, colegi de școală sau colegi. Acest proces se numește dobândirea celei de-a doua limbi străine. (cf. Bickes/Pauli 2009, 92 și urm.).
Achiziționarea unei limbi străine
Alternativ, vorbitorii pot fi familiarizați cu regulile unei limbi. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, atunci când această limbă este învățată la școală sau la cursuri. Acest lucru este denumit achiziție controlată a unei limbi străine (cf. Metzler Lexikon Sprache 2016, 639).
Atunci când se învață o limbă străină, se observă că aceasta nu este învățată în mod normal în conversațiile de zi cu zi. În schimb, conversațiile sunt introduse prin sarcini. Lecțiile se desfășoară, de obicei, în limba maternă a elevilor, nu în limba străină (cf. Bickes/Pauli 2009, 92 și urm.).
Achiziționarea imersivă a limbilor străine
Nu toată predarea limbilor străine urmează același model. Predarea imersivă este, de asemenea, intitulată cu termenul de „baie lingvistică“ (Stebler 2010, 21). Acest termen se referă la o formă de predare a limbilor străine în care accentul nu este pus pe predarea regulilor proprii ale limbii. În schimb, elevilor li se predă, printre altele, conținutul altor materii. Lecțiile se desfășoară în limba străină care urmează să fie învățată.
Se așteaptă foarte mult de la predarea imersivă. Aceasta ar trebui să îi ajute pe elevi să își îmbunătățească limba străină, dar, în același timp, să promoveze și aspecte precum educația interculturală și apropierea (cf. Stebler 2010, 21 și urm.).
Literatură
Andresen, Helga (2016): Language acquisition. În: Glück, Helmut/ Rödel, Michael (eds.): Metzler Lexikon Sprache. Ed. a 5-a. Stuttgart: J. B. Metzler, 639 f..
Bickes, Hans/ Pauli, Ute (2009): Achiziționarea primei și celei de-a doua limbi străine. Paderborn: Fink.
Stebler, Rita (2010): Contextul și stadiul cercetării. În: Stebler, Rita/ Maag Merki, Katharina (eds.): Zweisprachig lernen. Procese și efecte ale unui curs educațional imersiv la Gymnasien. Münster: Waxmann, 13-23.