Buen Vivir

Buen Vivir – Viața bună, Sumak Kawsay (Kichwa) sau Suma Qamaña (Aymara), așa cum este numit în diferite limbi, este un model alternativ de dezvoltare din America Latină. Acesta a apărut în urma discuției despre post-creștere și se bazează pe practicile și cunoștințele populației indigene (cf. Acosta 2015, 14).

Regândirea

Buen Vivir face apel la o regândire a paradigmei actuale de dezvoltare în ceea ce privește înțelegerea și sensul dezvoltării. În acest concept, dezvoltarea nu este înțeleasă ca o creștere economică, așa cum se întâmplă în modelul economic capitalist, ci ca o cale spre satisfacția colectivă în cadrul societății (cf. Acosta/ Abarca 2018, 132). Astfel, Buen Vivir nu se măsoară prin viața bună a unui individ. Mai degrabă, este „buna conviețuire a oamenilor într-o comunitate, a diferitelor comunități…“. (Acosta 2016, 1) se află în centru. În plus, arată diferite posibilități ale unui mod de viață sustenabil.

Armonie

Intenționează o relație armonioasă între societate, precum și între societate și natură și critică exploatarea resurselor naturale. Pachamama – Mama Pământ – care înseamnă originea vieții, ocupă un loc special în acest concept. Acest concept stabilește o nouă înțelegere a importanței naturii în politică și, prin urmare, este de mare relevanță și în dezbaterea privind clima. În plus, Buen Vivir vizează o nouă hegemonie bazată pe culturi diferite. Recunoașterea pluralității grupurilor indigene este o componentă fundamentală a conceptului (cf. Fatheuer 2011, 21).

Constituția

Conceptul de Bunul trai a fost inclus atât în constituția Ecuadorului (2008), cât și în cea a Boliviei (2009) (cf. Acosta/ Abarca 2018, 132). Ambele state sunt modelate de trecutul lor colonial, care se reflectă atât în structurile sociale, cât și în cele economice (cf. Fatheuer 2011, 14). Având ca obiectiv de stat realizarea Sumak Kawsay – Viața bună -, acestea s-au distanțat vizibil de modelul economic capitalist și au apelat, în schimb, la o economie socială cu valori precum corectitudinea, egalitatea și durabilitatea (cf. Friant/ Langemore 2015, 65).

Literatura de specialitate

Acosta, Alberto (2015): Buen Vivir. Vom Recht auf ein gutes Leben. München: oekom.

Acosta, Alberto (2016). Buen Vivir. Regândirea lumii din perspectiva Buen Vivir. https://rosalux.org.br/de/die-welt-aus-der-perspektive-des-buen-vivir-uberdenken/ [01.04.2020].

Acosta, Alberto/ Abarca, Mateo Martínez (2018): Buen Vivir: O perspectivă alternativă de la popoarele din sudulglobal la criza modernității capitaliste. În: Vishwas, S. (ed.): The Climate Crisis. South African and Global Democratic Eco-Socialist Alternatives: Johannesburg: Wits University Press, 131-146.

Fatheuer, Thomas (2011): Buen Vivir. O scurtă introducere în noile concepte din America Latină privind viața bună și drepturile naturii. În: Fundația Heinrich Böll (ed.): Schriften zur Ökologie (Vol. 17): Berlin: Fundația Heinrich Böll, 7-30.

Friant, M. Martin Calisto/ Langmore, John (2015): Buen Vivir: O politică de supraviețuire în antropocen? În: Global Policy 6(1), 64-71.