Sexism
Termenul de sexism poate fi derivat din cuvântul sex, care este folosit și ca termen pentru gen, sexus (cf. Duden, Sex). Sexismul este perceput și definit în mod diferit, termeni precum gen, feminism și discriminare fiind atribuiți definiției.
Definiții
1. „ideea că un sex este în mod inerent superior celuilalt și discriminarea, opresiunea, degradarea, dezavantajarea [considerată, prin urmare, justificată] a oamenilor, în special a femeilor, pe baza sexului lor“ (Duden, Sexism)
2.“Sexismul este definit ca atitudini și comportamente individuale sau practici instituționale și culturale care fie reflectă o evaluare negativă a unei persoane pe baza genului său, fie perpetuează statutul inegal între femei și bărbați în societate“ (Becker 2014).
Forme de manifestare
Sexismul poate fi împărțit în cinci forme de manifestare, dintre care cele mai multe pot fi săvârșite atât de bărbați, cât și de femei. În plus, sexismul poate fi diferențiat în aspectul său în funcție de faptul că este o formă negativă sau pozitivă de sexism:
1. „Sexismul deschis tradițional (Benokratis/ Feagin 1995) se bazează pe trei criterii: „(a) accent pe diferențele de gen conform stereotipurilor, (b) inferioritatea femeilor (în raport cu bărbații) și (c) aprobarea rolurilor de gen convenționale“ (Eckes 2010, 183)“ (Thiele).
2. „Neosexismul este definit ca un conflict între valorile egalitariste (femeile și bărbații ar trebui să fie tratați în mod egal) și emoțiile negative față de femei.“ (Becker 2014). Această formă se exprimă prin „1) negarea continuării discriminării […] 2) rezistența la presupusele privilegii ale femeilor […] și 3) respingerea cererilor de tratament egal“ (Becker 2014).
3.Sexismul ambivalent nu înțelege sexismul ca fiind exclusiv negativ, ci numește și unele aspecte pozitive. Sexismul ambivalent cuprinde atât sexismul ostil, cât și sexismul binevoitor.
4.Sexismul ostil este opinia conform căreia bărbații ar trebui să aibă un statut mai înalt decât femeile. Acest lucru este însoțit de teama că femeile vor obține mai multă putere și control asupra bărbaților. Această formă „este, prin urmare, îndreptată în principal împotriva tipurilor de femei netradiționale, cum ar fi feministele și femeile de carieră“. (Becker 2014)
5.Sexismul binevoitor se referă la aspectul de protecție și cavalerism în relația dintre bărbați și femei. Potrivit acesteia, bărbatul dorește să o ajute pe femeie cu sarcini care ar putea fi mai ușoare pentru el, de exemplu, și își justifică acțiunile spunând că femeia nu trebuie să se ocupe de această activitate (cf. Becker 2014).
Sexismul astăzi
Mulți oameni nu percep sexismul la fel de puternic în prezent. Ei presupun că egalitatea este deja pe deplin acceptată și implementată în societatea noastră. Dacă analizăm statisticile în acest sens (cf. Tagesschau, Gender Pay Gap, 2019), devine clar că, deși poziția femeilor în societate s-a îmbunătățit, aceasta nu este încă egală cu cea a bărbaților. Acest lucru este evident, de exemplu, în faptul că femeile câștigă mai puțin decât bărbații în posturi de conducere sau în difuzarea stereotipurilor de gen prin intermediul mass-media și al publicității.
„Acest tip de publicitate obiectuală, hipersexualizată și devalorizantă [de asemenea] ascunde un mare pericol. Pentru că devalorizarea și dezumanizarea unui grup de populație duce la o discriminare directă și la o mai mare tolerabilitate a violenței fizice împotriva acestora.“ (Domscheit-Berg 2015, 48)
Se presupune adesea că numai femeile sunt afectate de sexism. Legătura cu feminismul contribuie la această neînțelegere. De fapt, sunt afectate mai multe femei decât bărbați, dar nu exclusiv. În reclame și în viața de zi cu zi, reprezentările sau acțiunile sexiste afectează toate genurile.
Contextul cultural
Sexismul este unul dintre cele mai mari domenii în care țările și culturile diferă. Conștientizarea acestui lucru are mai multe niveluri diferite. În Germania, feminismul și egalitatea de drepturi reprezintă o problemă de multă vreme. În prezent, femeilor li se pot acorda aproape toate drepturile și opțiunile pe care le au bărbații. În schimb, o privire asupra Arabiei Saudite este interesantă: acolo, femeile au voie să conducă abia din 2017 și nu se bucură de aceleași privilegii ca și bărbații. Imaginea femeii corespunde unui model care este depășit pentru noi.
În Mexic, a fi sărac, femeie și indigen înseamnă a fi o persoană puțin relevantă, „deși articolul patru din Constituția mexicană vorbește despre egalitatea în fața legii pentru toți cei născuți în Mexic. Dar populațiile etnice nu sunt în niciun caz egale în fața legii, la fel ca și genurile și clasele sociale – practica infirmă această afirmație.“ (Montes 2004)
Contramutații
Sexismul duce din ce în ce mai mult la hărțuire sexuală, viol și apeluri de tip „catcalling“. Există mișcări și campanii împotriva acestor agresiuni, care le susțin pe cele afectate și doresc să educe cu privire la aceste probleme. Un exemplu în acest sens este campania metoo, care a fost lansată pentru prima dată în 2006 de activista Tarana Burke. În 2017, hashtag-ul #metoo s-a răspândit în social media și multe celebrități au vorbit, de asemenea, despre experiențele lor de hărțuire sexuală, agresiune și viol. Feminismul este, de asemenea, o formă de mișcare împotriva sexismului. Feministele* luptă pentru drepturi egale pentru femei și fete.
Literatură:
Becker, Julia C. (2014): Subtile Erscheinungsformen von Seximus. https://www.bpb.de/apuz/178674/subtile-erscheinungsformen-von-sexismus#footnode1-1.
Domscheit-Berg, Anke (2015): Ein bisschen gleich ist nicht genug. Warum wir von Geschlechtergerechtigkeit noch weit entfernt sind. Ein Weckruf. Berlin: Heyne.
Duden: Sex. https://www.duden.de/rechtschreibung/Sex.
Duden: Seximus. https://www.duden.de/rechtschreibung/Sexismus.
Tagesschau: https://www.tagesschau.de/thema/gender_pay_gap/index.html.
Thallmayer, Claudia/ Eckert, Karin (Hrsg.) (2014): Sexismen und Rassismen. Lateinamerikanerinnen zwischen Alter und Neuer Welt. Wien: Promedia.
Thiele, Anja (2013): Sexismus. In: Gender Glossar. https://gender-glossar.de/glossar/item/13-sexismus.